Minţi periculoase

Ne ascuţim minţile din nou, şi redevenim periculoşi. Precum un cuţit care nu e util decît cînd taie, mintea nu e utilă decît cînd e periculoasă.

Cînd gîndurile minţii duc mai departe de fricile omului, atunci mintea e bună. Nu pentru că vrem să şocăm. Nu pentru că vrem să fim diferiţi. Ci pentru că a repeta ceea ce au făcut cei dinaintea noastră ne-ar pune pe un făgaş pe care au mers şi ei; nu neapărat greşit, dar insuficient. Avem dreptul la calea noastră, şi la scopurile noastre – aşa că vom fi mereu perfectibili, şi vom merge către o destinaţie mereu perfectibilă, spre care suntem datori să înaintăm ca societate.

Aşa că ascuţiţi-vă minţile. Şi pregătiţi-vă pentru ceea ce urmează.