Muzica populară românească moare (urât)

Între piesele pe care le-am selectat anul ăsta am găsit una care a făcut un milion și jumătate de vizualizări – și am rămas uimit de ce disonanță deosebită e între muzică și videoclip. Videoclipul e excelent făcut – cineva a pus foarte mult efort să-l facă palatabil. Piesa e a Emiliei Dorobanțu – Iubeai neica pe ascuns. Arată cam așa:

E ca și cum te-ai uita la ceva fantezie cu mafioți, la un „Once upon a time in America”1)îmi pare rău, dar filmul ăla e tare lung și plictisitor doar că în loc să asculți soundtrack-ul coordonat de Morricone îl asculți pe un DJ semi-beat de la o nuntă din Vaslui. Nu se potrivesc muzica și clipul de nicio culoare.

E o încercare de modernizare, înțeleg. Emilia Dorobanțu sau cel care a publicat-o a decis că vrea să facă un videoclip care să prindă la publicul mai urban, mai educat. Povestea n-are nicio noimă, nicio legătură cu ce cântă fata. Am apreciat faptul că încearcă o modernizare, o ieșire spre publicul urban. Produsul însă e de o slabă calitate – și produsul pe care acest videoclip vrea să-l vândă e muzica și cântăreața. Și pe ambele le vinde rău.

O explicație vine din textul din descriere. Textul ăsta explică mai multe probleme care țin de muzica populară românească.

Emilia Dorobanţu este solista cu VOCEA DE AUR a Olteniei , considerata urmasa Mariei Tanase. Interpreta de muzica populara este castigatoarea mai multor premii, fiind si absolventa a Universității Naționale de Muzica , secția Canto Clasic , Bucuresti . La numai 17 ani, Emilia Dorobantu reusea sa ridice publicul in picioare la toate concursurile si festivalurile nationale ,dar si la reprezentatiile internaționale.

Cel puțin trei probleme sunt evidente: scrierea, referința la Maria Tănase și nenumăratele premii câștigate.

Scrierea. Serios, oameni buni, e important să știți niște reguli simple de tehnoredactare, și să scrieți corect în limba română. Dar oamenii care o promovează pe Emilia Dorobanțu nu știu nici limba română, nici să transmită un mesaj publicului într-o formă plăcută din punct de vedere estetic. Genul ăsta de exprimare inspiră primitivism, nicidecum românism autentic.

VOCEA DE AUR a Olteniei, urmașa Mariei Tănase. Hai să vorbim un pic despre boala numită Maria Tănase. E o boală nu pentru că ceea ce cântă Maria Tănase e nasol, ci pentru că e atât de bun încât nu mai putem să trecem peste ea. Maria Tănase cânta muzica populară românească într-un stil modern, într-un stil propriu, și muzica nu era ceva de umplutură – fiecare instrumental era bine corelat cu textul cântat, avea o culoare care îți indica destul de clar zona geografică din care se inspirase. Asculți primele acorduri din piesă și deja știi despre ce piesă e vorba.

Lumea crede că pentru a avea o a doua Maria Tănase avem nevoie de cineva care cântă la fel ca Maria Tănase. Ceea ce e ilogic – Maria Tănase nu s-a apucat să copieze o Marie Tănase dinaintea ei. Și asta o face pe Maria Tănase mare, de-aia ai zeci de melodii pe care le ții minte de la Maria Tănase și numere de o cifră de la restul.

A câștigat nenumărate premii, a absolvit o universitate de muzică, a primit admirația publicului. Cum zicea Ovidiu pe-aici, poporul român nu e un interlocutor de încredere. Românul te aplaudă și îți zice cât de grozav ești, o s-o aplaude pe Emilia Dorobanțu, dar o să se ducă acasă să-l asculte pe Dani Mocanu. Admirația publicului este zero în România, pentru că publicul admiră orice îi pui în fața ochilor. Dacă îl scoți pe Dan Puric în stare de ebrietate în fața publicului, și-l pui să vorbească 10 minute, la sfârșit va fi aplaudat frenetic deși nimeni n-ar putea să-ți zică despre ce a vorbit și de ce a aplaudat.

Premiile sunt, în România, doar măsura parvenirii. Cât de mult te-ai făcut sluj să placi băieților care dau premii. iar faptul că a absolvit o universitate de muzică dar e incapabilă să cânte ceva s-o individualizeze ne demonstrează doar cât de inutilă e acea universitate.

Poate ați ascultat piesa. Puteți să-mi spuneți despre ce era vorba în ea, după ce ați citit tot textul ăsta? Puteți încerca să corelați cu ce vă amintiți din videoclip. Așa-i că nu prea țineți minte mai nimic din piesă? Motivul e destul de simplu. Versurile sunt cântate monoton, fără niciun pic de personalitate, exact cum se mișcă cântăreața în clip când e arătată în altceva decât în modul ăla de poveste (care am stabilit că n-are nicio treabă nici cu muzica nici cu versurile). Dacă mâine ați auzi instrumentalul ăsta ați băga mâna în foc că știți piesa, sau cumva seamănă cu un milion de alte piese similare?

Muzica „populară” românească a încetat să mai fie muzică populară de foarte multă vreme. Mai „populară” este maneaua, sau muzica ce se cântă la concursurile televizate – chiar și muzica de la Eurovision, atât de stranie cum e, e mai „populară” decât muzica asta populară. Dani Mocanu, Florin Salam, Nicolae Guță cântă muzică mai populară (nu în sensul de popularitate, ci de inspirată din popor) decât muzica asta. De ce?

Păi hai să vă zicem de ce. Pentru că există un curent puternic conservator care nu gustă genul acesta de entertainment, dar care știe că el trebuie „păstrat”. Muzica populară, așa cum o știm, este una din cele mai imobile forme de expresie artistică. Asculți piesa asta și habar nu ai dacă e ceva înregistrat în 1950, în 1980 sau în 2020. Fundalul muzical e neschimbat. Versurile sunt inexistente. Muzica populară românească trăiește în delirul unui bețiv la o nuntă de la sat, și până și bețivul ăla ar urla că vrea să asculte niște Metallica, niște Rihanna sau niște Guță – asta dacă ar mai avea voce.

Poate că ar trebui să descurajăm lumea să mai intre în zona asta muzicală. Să pună cineva copyright pe zdranga zdranga ăla de pe fundal și să-i dea în judecată pe toți care îl mai folosesc. Și atunci o să vedem că se întâmple lucruri magice, precum asta:

Sau chiar, pentru cei care degustă ceva de ultimă oră, această interpretare cât se poate de populară (deja 2.1 milioane de vizualizări) a lui „Așa-mi vine”.

Oricum, publicul s-a mutat de la zdranga zdranga. Pentru că românii nu sunt interlocutori de încredere, nimeni nu recunoaște că nu îi mai place zdranga zdranga aia – nu mai mult de două-trei piese. Bătrânii nu vor să recunoască că asta e problema, că ei au oricum o problemă de comunicare, și rămânem cu toții cu impresia că cuiva îi place. Doar că realitatea e că nu-i place. Și cu asta putem salva ce s-a creat până acum în materie de zdranga zdranga și să mergem mai departe. Avem oricând înregistrările vechi de zdranga zdranga, nu se pierde nimic. Doar că acum preferăm Inna, Antonia și Dani „Dănuțu’ vostru” Mocanu.

Prefer să interpretez videoclipul ăsta al Emiliei Dorobanțu ca aspirațional. O încercare a unei artiste prinsă într-un curent încremenit în timp de a ieși din tipare. Dar nu așa se face. Chiar nu.

Și totuși, videoclipul nu arată rău deloc.

 

NOTES   [ + ]

1. îmi pare rău, dar filmul ăla e tare lung și plictisitor

12 Replies to “Muzica populară românească moare (urât)”

  1. eftimie

    Se pornește de la o premisă greșită: Maria Tănase nu a fost cântăreață de muzică populară. A fost o cântăreață ce a interpretat și câteva melodii populare. Toți ratații folclorici se raportează la ea dar nu înțeleg că aia a ajuns unde a ajuns că nu a cântat lălăieli de-astea triste. Probabil are și muzica populară mariusghenții ei, afoni de-ăia care au auzit despre conceptul de muzică și cred că orice spun despre asta cu un ton serios este ok.

  2. nea_caisă

    Multă lume crede că cântatul e un sport și cine știe cele mai multe note e ăl mai tare. De aia sunt toţi morcoviţi când la xfactor iese câștigător unul care nu e cel mai rapid la sută pe portativ dar are tracţiune la public (că doar de aia e xfactor și nu voice factor).

  3. Daniel V

    Ce e obositor pentru mine e ca 99% din muzica populara cantata azi foloseste acelasi zdranga zdranga de care zici tu. Doar ca muzica populara romaneasca de la inceput de secol XX era mult diferita de chestia asta cantata acum.

    E ca si cum in anul 2117 toate melodiile de muzica populara ar avea ritmul de la melodiile Carla’s Dream si am spune ca asa se canta in anul 2017.

    Romanii anului 1907 ascultau muzica populara considerabil mai diversificata decat mizeria asta cantata de toata lumea acum.

  4. Daniel V

    Exemple sub forma de inregistrari foarte putine si majoritatea sunt prin arhive nedigitalizate sau prin colectii particulare (am avut ocazia sa aud cateva, desi nu la o calitate nemaipomenita). Nu sunt specialist in istoria muzicii romanesti, dar din ce inteleg diferenta vine din influenta mai puternica a tarafurilor tiganesti si stilului mai oriental al muzicii, care a inceput sa fie eliminat din muzica dupa razboiul de independenta pentru ca era prea turcesc si noi vream sa fim mai mult francezi decat turci. Comunistii au eliminat aproape complet influenta orientala din muzica populara.

    Mi se pare ca muzica din Aferim e destul de apropiata de chestia asta.

    https://www.youtube.com/watch?v=JqDirXXGid4

    Pe tema asta am citit cateva chestii interesante prin cartile Constantei Vintila Ghitulescu (posibil in salvari si islic sau Patima si desfatare, nu imi aduc aminte care din ele).

  5. DVA

    Emilia Dorobantu, cantareata din Oltenia cu un videoclip filmat in Banat (Gara din Herculane, Cazanele, …)… In fine. Folclorul e mort. Ceea ce se difuzeaza acum pe posturile de muzica populara sunt manele, cosmetizate sub forma de melodii populare. Aiurea. Sunt manele, in sensul de muzica proasta, facuta la repezeala, in genul nemuritaorelor hituri “Sunt sofer de camion” sau “Pusca si cureaua lata”.

    Sunt maramuresean la origini dar ma ingrozesc cand ascult folclorul actual al zonei: Radu Ile, Vasilica Ceterasul, Sotii Rednic… groaznic, nu mai are nicio legatura cu ce se canta cand eram eu copil. Mos Pupaza e mort, Mihai Covaci “Diavolul” s-a dus si el. Grigore Lese mai incearca sa pastreze din muzica traditionala.

    In restul tarii surprinzatori sunt cei de la “Trei Parale” care se apropie cel mai mult de muzica traditionala din Muntenia inceputului de secol XIX. Nu am gasit nimic similar entru Moldova, desi cred ca sunt inregistrari de fonoteca, mai ales ca in zona s-a desfacurat o intensa activitate folcloristica (inclusiv Dimitrie Gusti).

Comentariul tău

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Sprijină dorinlazar.ro

GDPR

Uniunea Europeană vrea să vă informez că nu vă folosesc datele personale pentru nimic. Și o fac aici.