Neînțelegerea cu ascultătorii de podcast

În primul rând va trebui să îmi cer scuze lui Dragoș Stanca pentru că nu am înțeles foarte bine prezentarea lui de la podfest. Într-o postare anterioară am dat de înțeles că Dragoș Stanca e cel care scoate din burtă niște cifre, ori ele nu erau scoase din burtă, ci din BRAT. Este o cifră pe care am contestat-o vehement, și care practic a pus un dubiu teribil asupra întregii prezentări a lui de la PodFest

• însă o revizitare a prezentării mi-a dat de înțeles că discursul lui a fost mult mai nuanțat și, desigur, că informațiile prezentate de el sunt corecte. Apoi, într-un interviu ținut de Petrișor Obae, unde l-a făcut cu ou și cu oțet pe bietul om când de fapt vroia să urle la mine, a venit să clarifice multe din problemele pe care le-a expus.

Mă simt obligat așadar să aduc corecțiile necesare și aducerile în context. În schimb, nu mă aștept ca Dragoș să înțeleagă punctul meu de vedere, e satisfacție suficientă să mă asigur că lumea e corect informată. Ca și el, sunt și eu prea bătrân ca să mă supăr pe câteva minciunele și exagerări, putem să trecem peste. Dar atenție, urmează o postare lungă, și vă voi ruga, în cuvintele lui Dragoș Stanca, să nu dați dovadă de „analfabetism funcțional digital” și să nu comentați doar headline-ul.

Informațiile corecte

Studiul prezentat este un preview - nu este studiul final. E posibil ca aceste cifre să se schimbe? Nu neapărat, dar vor fi clar mai nuanțate și prezentate fără interpretarea pusă deasupra de ThinkDigital (și implicit de Dragoș Stanca). Think Digital și BRAT sunt două organisme separate și Dragoș Stanca reprezintă opinia Think Digital care a descoperit cu surpriză datele puse cap la cap de BRAT. Prezența lui Dragoș Stanca în consiliul director al BRAT nu are nicio legătură cu poziționarea sau responsabilitatea lui față de cifrele prezentate.

Informațiile „corecte” sunt că studiul a fost făcut pe un eșantion validat dintr-un subeșantion validat din profilul extras în urma unui alt studiu. Studiul a fost făcut pe puțin sub 4000 de oameni, din care mai mult de 60% au spus că nu ascultă podcasturi în formă audio sau video (voi explica). S-a aruncat cifra de 2000 - sunt de fapt cei care ar fi ascultat - deși 2000 nu sunt 37.5% din 4000, să zicem că sunt niște aproximări acceptabile.

Am ignorat-o în postarea anterioară cu bună (sau rea) știință pe doamna Arina Ureche, cea care poate să explice partea tehnică a studiului. Nu am înțeles metodologia, dar dumneaei ne asigură că e corectă. Cei 4000 reprezintă cei 8.5 milioane de utilizatori de internet din România??? și cei 2000? îi reprezintă pe cei 3.2 milioane de „ascultători de podcast” care sunt, de fapt, oameni care spun că ascultă podcast.

A doua neînțelegere a fost legată de notorietatea podcasturilor pe care eu am interpretat-o ca fiind cotă de audiție. Din păcate greșeala mi-a fost dată de faptul că deja eram într-un mod de interpretare negativist pentru informația expusă de Dragoș Stanca, și am ratat elementul cheie al discuției (posibil să îmi fi luat notițe fix când Dragoș Stanca explica exact acest aspect în prezentare). Deci nu, 30% nu ascultă Starea Nației, doar au auzit de ea. Ca să îi răspund în mod direct doamnei Arina Ureche, ea s-a prins că știu pe câțiva care au cifrele pe la coada clasamentului, crede că sunt undeva din ultimii zece, dar regretabil nu a reușit să-i identifice pe trădători; mă asigură, însă, că cifrele pe care le-au pus ei acolo nu au nicio legătură cu realitatea.

În caz că sunteți un pic confuzi în legătură cu ce am scris anterior este datorat și faptului că nici măcar reprezentantei BRAT nu îi e clar când studiul său prezintă realitatea „științific”, sau nu o reprezintă științific. Notorietatea (în cuvintele ei) însă e clar că nu are nicio legătură cu realitatea, ori includerea unor cifre care nu au nicio legătură cu realitatea mi se pare cel puțin bizară.

Și ce facem cu datele astea?

Am decis să îi ascult cu foarte multă atenție pe Dragoș Stanca și pe Arina Ureche, pentru că e posibil să nu fi înțeles eu ceva. Cifra care m-a șocat îmi părea foarte familiară, și am făcut legătura foarte foarte târziu de unde mai auzisem o cifră similară. Acum fac breaking news-ul (unde e Robert Katai să scoată un citat cu mine, să pună poza mea lângă ce urmează?):

Podcastul ca fenomen în România e doar un pic mai popular decât evenimentul #priNeamț din toamna anului 2012, care a ajuns pe monitoarele a 3.18 milioane de români.

Citabilul Dorin Lazăr (carte în curs de publicare)

V-am zis să citiți până la capăt că o să fie mișto. Pentru cifra cu #priNeamț, iată un comunicat de presă copiat de cineva pe blogul lui. Dar hai să nu mai facem mișto de faptul că există în România 3.2 milioane de români care fac ce nu te-ai aștepta: gustă #priNeamț și ascultă podcast.

Hai să analizăm ce ne spune Arina Ureche despre cum s-a ajuns la cifra asta de fabulospirit. Atenție, Dragoș Stanca a insistat să spună că informațiile sunt pentru profesioniști, nu pentru păreriști, așa că nu luați de bune interpretările mele. Arina Ureche detaliază în interviul (sau podcastul?) cu Petrișor Obae următoarele:

• 3.2 milioane înseamnă că 37.8% din oamenii pe care i-au intervievat după ponderări calibrări și multe alte proceduri au declarat că ascultă (cu orice frecvență) podcasturi.
• Studiul a fost făcut online. 4000 de interviuri dintr-un panel de 600.000??? de oameni.
• S-a pornit de la studiul SNA? făcut cu 16.000 de oameni în față. Cel mai mare de acest fel. De acolo BRAT a determinat care sunt criteriile de selecție pentru cei care „ascultă materiale audio”, și au creat o altă selecție pe acele criterii. Au luat, practic, structura din SNA și au scos de-acolo profilul oamenilor care ascultă materiale audio.
• Pe acest profil s-a realizat un sondaj online și astea sunt rezultatele sondajului.

Cu alte cuvinte s-a făcut o selecție biased spre cei care ascultă materiale audio (deci podcasturi) și pe criteriile identificate acolo a construit un sondaj. Atenție, asta e interpretarea mea, nu este interpretarea specialistei BRAT. Eu sunt părerolog, ea se adresează specialiștilor. Ea a spus asta aproape cuvânt cu cuvânt.

Datele sunt uimitoare. În primul rând, 11% din ăștia sunt antreprenori și 25% sunt manageri. 36% sunt antreprenoromanageri, deci un pic peste un milion. În caz că nu știați de ce merge țara prost, oamenii ăștia ascultă podcasturi, deci s-ar putea să fi identificat motivul pentru care oamenii ăștia sunt ocupați. Statistic, ei ascultă în medie cam 8 ore pe lună sau 10 episoade de podcast.

Mai vreți? 19.1% folosesc Player.FM. Și ce mi se pare interesant la acest lucru este că în România nu mai știu pe altcineva care să le recomande oamenilor să asculte folosind Player FM - fac asta de 5 ani, dar cum nimeni nu a auzit de podcasturile mele și nici nu m-a ascultat, nu ar fi trebuit să fi ajuns prea departe mesajul ăsta. 19.1% folosesc PlayerFM? Foarte interesant. I-am contactat pe oamenii de la PlayerFM, și sunt sigur că o să-mi confirme că au 600.000 de utilizatori români. Vă dau de veste, urmăriți-mi contul de twitter. Marja de precizie a acestui studiu e de 1.5%, deci e ok, sunt slabe șanse ca cifra să fie mult diferită. La fel, putem să facem o verificare interesantă cu Apple, că peste 300.000 de utilizatori folosesc aplicația de Apple Podcasts conform studiului. Bine, eu nu, că nu cunosc pe nimeni pe-acolo, dar sunt sigur că cei de la BRAT ar fi încântați să aibă oportunitatea de a verifica aceste cifre.

La fel, cam toate datele referitoare la platforme pot fi verificate cu două excepții notabile, pe care Dragoș Stanca le împinge din nou și din nou. YouTube și Facebook Video. Cum nimeni nu are încredere în Facebook Video, ne putem uita la cifra de la YouTube care este când de 91.7% (pag. 28 din studiu) sau 67% (pag. 8) (dar nu sunt specialist, și nu prea pricep discrepanța), doar că e o cifră mincinoasă pentru că e neclar câți consumă YouTube venind cu mentalitatea de video și câți vin pentru ceea ce chiar studiul numește: „Materiale audio online cu conținut unitar ce pot fi ascultate sau descărcate de pe site-uri sau aplicații ce sunt de obicei difuzate în episoade”. Aparent 37% din cei din studiu, dar nu știm exact dacă lucrul ăsta se întâmplă și cu cele câteva milioane de vizualizări pe care le-a strâns Micutzu pe „podcastul” MCN.

Dealtfel, fără pic de ironie, Dragoș Stanca și subliniază că linia de demarcație dintre cele două s-a blurat puternic, că oameni care au o notorietate au început să-și eticheteze aleatoriu produsele ca „podcast”, deși, de exemplu, multă vreme podcasturile de comedie din România nu și-au făcut feed-ul disponibil în aplicațiile de podcast.

Dar sunt câteva cifre care mă dau un pic pe spate. Aproape jumătate ascultă minimum săptămânal podcast. Interesant. Apoi vin cifrele care îmi ridică cel mai tare interesul:

Legat de modul general de consum, 62.1% preferă format video-podcast (vodcast), 49,7% preferă să asculte pe website-urile celor care produc podcastul, 30,5% în aplicații specifice audio, 19,6% preferă download și ascultare offline și 2.9% au ales „alte metode”.

Studiul Podcast în România (BRAT), pagina 28

Și aici aveți o problemă majoră, dar majoră. dacă 49.7% preferă site-urile, 30.5% preferă aplicațiile specifice audio, 19.6% preferă download și ascultare offline, TOATE ACESTE CIFRE S-AR VEDEA ÎN NUMĂRUL DE DESCĂRCĂRI.

Și eu le cunosc pe ale mele, le mai cunosc și pe ale altora, și știu că sunt în domeniul sutelor, cel mult miilor. În cel mai pesimist caz, 37.9% din cifrele astea ar trebui să se vadă în descărcări - dar nici chiar podcasturile de muzică ale KissFM nu au mai mult de câteva (puține) mii de descărcări. Atenție! O descărcare nu certifică nici ascultarea, nici faptul că e un ascultător unic. E fix atât: un fișier descărcat de pe net. Dacă a fost folosit pentru a asculta din browser programul, și apoi reîncărcată pagina și deci și fișierul, aia nu putem ști.

Deci practic BRAT vrea să mă convingă că cel puțin 37.9% din cei 3.2 milioane de ascultători de podcast accesează prin site-uri, dar când fac 1000 de descărcări ajung în top 10 în toate platformele audio?

Din nou, informațiile sunt informații, părerile sunt ale mele, de părerolog. Și sincer, și Dragoș Stanca e la fel de părerolog ca și mine, el bâguie ceva legat de cum consumatorii de video pe youtube sunt de fapt „ascultători de podcast”, dar chiar și el recunoaște că e foarte greu să-ți dai seama clar de lucrurile astea. Ca părerolog, mi se pare că metoda BRAT de calcul este cel puțin dubioasă. E un studiu invalidat încă dinainte de publicare, dar doar pentru mine, părerologul. Specialiștii… e treaba lor ce fac.

Însă obiecțiile mele la adresa a aceea ce s-a întâmplat pe scena podfest sunt legate nu doar de cifra asta care ar fi trebuit să fie un amuzament trecător, ca monumentalul #priNeamț. Nu. Obiecțiile mele la adresa podfest sunt legate de faptul că toată lumea vrea să monetizeze copilul încă de la ieșirea de pe ușa maternității. Deja au sărit să-i amaneteze viitorul, și să-i pună prețul pe activitatea de peste 18 ani. Cifra aia de 3.2 milioane e doar cireașa de pe tort.

PS: Și Dragoș, dacă vrei să-mi zici ceva în față îți stau la dispoziție, nu-l mai certa pe Obae, că n-am nicio treabă cu el.