O idee revoluționară pentru învățămîntul românesc

Revoluționăm învățămîntul? Pe lîngă Ion și Iona, să aducem în licee un Hendrix, un Joplin și un Ingmar Bergman? Trăim acum într-un sat global; suntem pregătiți cu ce învățăm în școală pentru el?

Sunt curios cîți or să percuteze la o idee absolut revoluționară pe care o am pentru învățămîntul românesc, și învățămînt în general. Am tot meditat asupra vehemenței pe care oamenii o au cînd vine vorba de literatura română. Încep să o înțeleg. E nevoie de cultură. Caz în care, să dăm cultură elevilor.

Și cînd vorbesc despre cultură, vorbesc într-un sens mult mai larg decît literatură.

Așa că propun:

  • Curs de fotografie/istorie a fotografiei.
  • Curs de pictură, nu de desen, ci despre o istorie și evoluție a picturii.
  • Muzică. O istorie completă. Să nu ne oprim la Enescu și Shostakovich, să avem curaj să mergem mai departe, la Armstrong, la Buddy Holly, la Presley, BBKing, Led Zeppelin, Black Sabbath, Metallica sau Nirvana? Bob Dylan? Joplin, Hendrix, The Doors? Numai curricula sună absolut bestial.
  • Film. Sunt atît de multe de discutat încît nici mai știu de unde să încep. Welles, Bergman, Fellini par pe alocuri mult mai interesanți decît literatura română din anii 40-50-60. Dar să nu mai facem comparații.

Pe lîngă cele pe care le-am propus mai devreme. Ce ziceți? Avem curajul să gîndim în afara cutiei? Sau ne închidem pe ulița noastră din satul nostru global?

Mă gîndesc că nu o să existe curaj pentru așa ceva. Și o să rămînem la literatura noastră, cea naționalistă și numai potrivită pentru ulița în care vrem să ne ascundem. Că, vorba aia, nu trăim în epoca internetului. Nevermind.

Comments

O idee revoluționară pentru învățămîntul românesc — 3 Comments

    • Învățămîntul e despre intenții, nu despre realizări. E mai importantă intenția materiei decît felul în care se predă. Da, sigur, profesorii o să strice materiile, dar elevii o să fie entuziasmați, și absolut normal se vor adapta și profesorii la cerințele elevilor. Crezi că profesorii erau pregătiți pentru informatică? Marea majoritate erau profesori de mate la început. Și asta nu i-a oprit pe elevi să fie entuziasmați.
      Cred că dacă s-ar da drumul la astfel de curricule se vor găsi și cei care să predea în cele din urmă.

  1. As merge un pic mai departe si un pic mai anost si as propune, in plus fata de ce ai abordat tu, un curs juridic succint, in locul a numeroase balarii care se numesc ,,materii scolare”. In primul rand, pentru ca traim intr-o tara in care raspunderea penala intervine neaparat (cica ne-ne ar fi cacofonie, dar nu ma prea intereseaza) de la 16 ani – uneori si de la 14 – si, in acelasi timp, pe principiul ,,nemo legem ignorare censetur”, nimeni nu scapa de bau-bau pe scuza ca a incalcat vreo lege din necunostinta de cauza. Pe scurt, ii ceri unui copil ca inca de la varsta de 16 ani, el sa cunoasca intregul Cod Penal romanesc. Bine, si nu numai in penal. De asemenea, pe langa obligatiile ce le au, ei trebuie sa isi cunoasca foarte clar si drepturile, pentru ca de-aia abuzeaza ,,aia mari si destepti” de noi, precum si caile legale (iarasi cacofonie) pe care le au in cazul in care chiar patesc abuzuri. Chiar sunt chestiuni de actualitate si de interes public, dar se pare ca sunt rezervate doar pentru aia care ajung la vreo facultate de drept. Dar na, ma gandesc ca o fi mai important ca elevii sa invete crezul sau orogenezele hercinice sau, ca tot precizai tu, rolul si importanta tuturor punctelor si virgulelor si timpurilor gramaticale etc. folosite in vreo poezie scrisa de vreun autor canonic intr-un moment de ebrietate.