Oameni şi locuri (messenger transcript needitat)

(11:05:45 AM) Teo: http://picasaweb.google.com/dorin.lazar/Sighisoara/photo#4957383116746653714 ->asta-i poza de care ziceam ca-mi exprima bine ideea
(11:06:06 AM) Dorin: ideea fiiind? 🙂
(11:06:16 AM) Dorin: (păstrează un i pentru folosiri ulterioare)
(11:06:25 AM) Teo: i will. ca nu omul face locul.
(11:07:11 AM) Teo: desi se vede ca e oarecum fake…desi se vede nu face treaba asta (sta acolo) in mod obisnuit, ci doar cu ocazia festivalului
(11:07:53 AM) Teo: daca n-ar fi fost afurisitul de rucsac (care mi se pare mult prea curat pentru individ) poza ar fi fost mult mai geniala
(11:08:16 AM) Dorin: :D:D:D
(11:08:21 AM) Dorin: Asta a fost şi ideea mea.
(11:08:33 AM) Dorin: Dar nu mai exista aşa ceva.
(11:08:36 AM) Dorin: genul acela de oameni.
(11:08:43 AM) Dorin: artişti trăind pe străzile oraşelor
(11:08:45 AM) Dorin: 🙂
(11:08:47 AM) Dorin: ştii de ce?
(11:09:06 AM) Teo: pentru ca in ziua de azi artistii adevarati au nevoie de o tastatura? 😀
(11:09:09 AM) Dorin: Pentru că omul nu e în mediul lui natural în oraş :D:P
(11:09:35 AM) Dorin: explicaţie mult mai simplă, din păcate
(11:09:36 AM) Dorin: 🙂
(11:09:45 AM) Teo: intr-un fel sunt de acord, in alt fel nu. poate nu mai este acum. dar a fost candva
(11:09:52 AM) Dorin: oraşul e otrăvitor pentru spiritul uman.
(11:09:58 AM) Dorin: Exact.
(11:10:00 AM) Teo: i disagree
(11:10:12 AM) Dorin: I dare you
(11:10:13 AM) Dorin: why?
(11:10:15 AM) Teo: otravitor nu e
(11:10:23 AM) Teo: ce otraveste sunt privirile celorlalti, mai degraba
(11:10:26 AM) Teo: uita-te pe strazi
(11:10:35 AM) Teo: uita-te la oamenii din jur
(11:10:44 AM) Teo: vezi cum sunt imbracati si spune-mi ce-ti inspira
(11:10:48 AM) Dorin: este rezultatul oraşului.
(11:10:57 AM) Dorin: Oraşul care înghesuie 3 milioane de suflete
(11:11:01 AM) Dorin: într-un spaţiu prea mic.
(11:11:16 AM) Dorin: al locuinţelor care nu sunt făcute pe pămînt.
(11:11:25 AM) Teo: nu
(11:11:26 AM) Dorin: Al miilor de străini cu care intri zilnic în contact
(11:11:31 AM) Dorin: şi care te face să-i respingi
(11:11:40 AM) Dorin: pentru că pur şi simplu nu poţi întreţine atîtea relaţii
(11:11:50 AM) Dorin: Puterea de relaţionare a individului e depăşită
(11:11:54 AM) Teo: dar asta nu e vina orasului in sine
(11:11:56 AM) Dorin: Thus, conflicts.
(11:12:06 AM) Teo: inteleg punctul de vedere
(11:12:17 AM) Teo: dar intr-un asemenea mediu, relationarea ar fi inutila
(11:12:25 AM) Dorin: exact
(11:12:26 AM) Dorin: 🙂
(11:12:32 AM) Dorin: Dar societatea presupune relaţionare.
(11:12:46 AM) Teo: nu neaparat
(11:12:59 AM) Teo: daca ti s-ar oferi ocazia i-ai cunoaste pe toti care trec pe langa tine?
(11:13:07 AM) Teo: si ce nivel de cunoastere?
(11:13:17 AM) Dorin: Un nivel de cunoaştere minimal.
(11:13:22 AM) Teo: tocmai
(11:13:24 AM) Dorin: atît cît să ştiu să respect.
(11:13:26 AM) Dorin: pe cine merită
(11:13:29 AM) Dorin: şi să fiu respectat
(11:13:30 AM) Teo:
(11:13:31 AM) Dorin: cînd merit.
(11:13:32 AM) Dorin: 🙂
(11:13:37 AM) Teo: deci selectia o faci tu
(11:13:42 AM) Dorin: Nu numai eu
(11:13:44 AM) Dorin: şi ceilalţi
(11:13:47 AM) Teo: logic
(11:13:48 AM) Dorin: Faţă de mine
(11:13:50 AM) Dorin: of course.
(11:14:23 AM) Dorin: Într-un sat nu poţi fi arogant sau să te izolezi prea tare.
(11:14:24 AM) Teo: dar tu, ca individ, faci selectia, chiar daca ti s-ar oferi posibilitatea sa cunosti pe toata lumea, iei decizia sa iti reduci nivelul de socializare
(11:14:29 AM) Dorin: nu te poţi integra în societate.
(11:14:37 AM) Dorin: în societatea urbană te integrezi fără integrare.
(11:14:45 AM) Teo: inteleg
(11:14:51 AM) Dorin: Nu iei decizia
(11:14:54 AM) Dorin: nu poţi face faţă
(11:15:01 AM) Teo: dar o tin pe a mea. vrei sa te cunoasca toata lumea?
(11:15:02 AM) Dorin: Şi nici ei nu pot face faţă.
(11:15:04 AM) Dorin: Da
(11:15:08 AM) Dorin: Şi eu să-i cunosc pe ei.
(11:15:14 AM) Dorin: Asta nu poate oraşul să-ţi dea
(11:15:22 AM) Dorin: sunt pur şi simplu PREA mulţi oameni.
(11:15:25 AM) Teo: gandeste-te ca o privire obiectiva n-o poti obtine daca ii cunosti pe toti
(11:15:26 AM) Dorin: într-un spaţiu prea mic.
(11:15:33 AM) Teo: chiar si intr-un sat
(11:15:39 AM) Dorin: Gîndeşte-te altfel.
(11:16:05 AM) Dorin: Acum 500 de ani, 3 milioane de locuitori erau răspîndiţi în România, Ungaria şi Austria
(11:16:12 AM) Dorin: (exagerez, un pic)
(11:16:14 AM) Teo: asa
(11:16:14 AM) Dorin: (dar ca idee)
(11:16:23 AM) Dorin: acum se înghesuie în 40 de km pătraţi
(11:17:00 AM) Dorin: să interacţionezi cu 3 milioane de oameni era imposibil acum 500 de ani.
(11:17:05 AM) Dorin: acum interacţionezi zilnic.
(11:17:09 AM) Dorin: iar oamenii nu fac faţă
(11:17:12 AM) Dorin: deci se închid.
(11:17:14 AM) Dorin: mai tare.
(11:17:21 AM) Dorin: mai tare decît e nevoie chiar.
(11:17:27 AM) Dorin: pentru că sunt copleşiţi.
(11:17:48 AM) Dorin: omul trebuie să crească în comunităţi de maxim 10.000 de oameni, din punctul meu de vedere.
(11:17:53 AM) Dorin: 10.000 sunt mulţi încă.
(11:17:56 AM) Dorin: ar fi un maxim.
(11:18:23 AM) Teo: ok, inteleg ce zici, dar hai sa privesti si tu altfel
(11:18:24 AM) Teo: 🙂
(11:19:22 AM) Dorin: haide
(11:19:46 AM) Teo: uita-te la cate povesti poti scoate dintr-un sat
(11:19:51 AM) Teo: dintr-o familie
(11:19:59 AM) Teo: compara-le cu povestile unui oras
(11:20:17 AM) Teo: cate povesti poti gasi pe strazi, doar in cateva ore, daca stii cum sa privesti
(11:20:40 AM) Teo: intr-o familie, intr-un grup restrans, tendinta este sa reduci evenimentele la o rutina
(11:20:53 AM) Dorin: desigur.
(11:21:02 AM) Teo: pentru stabilitate. si sa te trezesti din cand in cand ca vrei sa faci “altceva”
(11:21:16 AM) Teo: si cand vrei sa faci “altceva” de cele mai multe ori apelezi la societate
(11:21:20 AM) Dorin: Dar asta ar face un vagabond să plece şi să ducă cu el poveşti interesante 😉
(11:21:55 AM) Teo: mananc eugenie
(11:22:00 AM) Teo: slow typing
(11:22:13 AM) Dorin: no problem.
(11:23:10 AM) Teo: asa-i. asta face un vagabond sa plece si sa ia cu el povesti interesante, dar sansele sa gasesti vagabonzi – povesti interesante – cresc intr-un oras
(11:23:49 AM) Dorin: Păi tocmai asta ziceam eu, că nu cresc într-un oraş
(11:23:51 AM) Dorin: ba din contră.
(11:24:10 AM) Teo: eu zic ca cresc
(11:24:14 AM) Dorin: Vagabondul acela despre care vorbim noi are nevoie de contacte sociale..
(11:24:22 AM) Dorin: pentru a supravieţui
(11:24:31 AM) Dorin: Vagabondul nu supravieţuieşte mental într-un oraş.
(11:24:59 AM) Dorin: Pentru că aglomeraţia lor sufocă spiritul.
(11:25:27 AM) Dorin: nu poţi fi foarte spiritual în autobuzul 69 plun la 200% din capacitate.
(11:25:37 AM) Dorin: *plin
(11:27:13 AM) Teo: da, ai dreptate, intr-un fel, dar daca reusesti sa privesti putin dincolo de tine (de faptul ca lumea te calca pe picioare si-ti da cateva coate cand te simti tu mai bine, sau ca undeva, cineva, incepe sa raspandeasca un miros ciudat) si privesti putin persoanele din jurul tau, o sa vezi lucruri interesante. in conditii de stres, povestile cred ca ies cel mai bine la iveala
(11:27:32 AM) Dorin: da, dar cum le comunici?
(11:27:45 AM) Dorin: dacă nu poţi avea contacte sociale?
(11:27:49 AM) Dorin: poveştile mor în tine
(11:27:50 AM) Dorin: 🙁
(11:28:01 AM) Teo: comunicarea nu o faci in acelasi loc unde le-ai adunat
(11:28:05 AM) Teo: obviously
(11:28:09 AM) Dorin: 😉
(11:28:51 AM) Teo: din doua motive: 1) poate ai nevoie de spatiu, cum zici tu; 2) persoanele nu vor sa-si auda propriile povesti;
(11:29:11 AM) Dorin: true, true 🙂
(11:29:38 AM) Teo: creatia da, are nevoie de spatiu, dar fara povestile pe care sa le spui, arta nu mai are sens
(11:31:41 AM) Teo: e foarte usor sa spui povesti, dar daca nu spui ceva in ele, daca nu transmiti ceva prin ele, what’s the point?
(11:31:41 AM) Dorin: Şi te miră că arta a degenerat în felul în care a făcut-o?
(11:32:27 AM) Teo: nu. but that’s not the point
(11:32:39 AM) Dorin: It is part of the point 🙂
(11:33:02 AM) Teo: arta a degenerat pentru ca timpul individului si nu locul in care traieste, s-a schimbat
(11:33:27 AM) Teo: uita-te la tipul din poza ta
(11:33:42 AM) Dorin: Nu dovedi că am dreptate doar pentru că vrei să avem o discuţie agreabilă
(11:33:50 AM) Dorin: Da, tipul din poză e un fals.
(11:33:52 AM) Dorin: 🙂
(11:34:08 AM) Teo: nu neaparat
(11:34:17 AM) Teo: e fals in ansamblul lui
(11:34:28 AM) Teo: in timpul “general” ca sa zic asa
(11:34:45 AM) Teo: la momentul respectiv era cat se poate de veritabil
(11:34:55 AM) Teo: doar ca isi pastra restul timpului in rucsac
(11:35:05 AM) Dorin: Da, dar două momente veritabile nu fac o viaţă veritabilă.
(11:35:22 AM) Dorin: Cînd un om minte, sunt şanse 50% ca el să creadă că spune adevărul.
(11:35:42 AM) Dorin: asta nu face să fie chiar adevăr.
(11:35:57 AM) Teo: da. un “beggar for a day” nu-i un beggar adevarat. dar nu stiu daca asta e vina lui, ci mai degraba e vina timpului in care traieste.
(11:36:06 AM) Teo: si timpului pe care-l are
(11:37:04 AM) Teo: ok, hai ca te-am tinut mult in conversatie
(11:37:14 AM) Teo: people are probably frowning at you right now
(11:37:38 AM) Dorin: Singura parte tristă e că cerşetorul acela nu are nici o poveste de spus.
(11:37:47 AM) Teo: ba are
(11:37:53 AM) Dorin: El, ca om ‘integrat’ în oraşul mare, a învăţat să fie surd la poveşti.
(11:38:02 AM) Dorin: Pentru că asta era ideea mea.
(11:38:14 AM) Dorin: În oraş avem chiar mai puţine contacte sociale.
(11:38:26 AM) Dorin: Şi suntem mai surzi la miile de poveşti care trec pe lîngă noi
(11:38:31 AM) Dorin: pentru că sunt prea multe.
(11:38:36 AM) Dorin: ele trebuie să ne asurzească
(11:38:40 AM) Dorin: pentru a încerca să le auzim
(11:38:58 AM) Teo: don’t throw paradoxes at me, sonny
(11:39:07 AM) Teo: i’ll just dodge
(11:39:33 AM) Teo: deocamdata tot ce avem din el este o poza
(11:39:37 AM) Dorin: Nu e un paradox.
(11:39:43 AM) Dorin: Desigur.
(11:39:45 AM) Teo: si deja poti sa faci din poza aia o poveste in sine
(11:39:52 AM) Dorin: dar nu mai vorbesc de el
(11:39:56 AM) Dorin: ci de noi toţi.
(11:40:08 AM) Dorin: cei care trăim şi murim în oraşe.
(11:40:22 AM) Teo: ok, dar pointul nu e sa spui TOATE povestile
(11:40:31 AM) Teo: ci sa stii sa gasesti cateva
(11:40:40 AM) Dorin: Nu, dar uită-te un pic să vezi ce se întîmplă.
(11:41:06 AM) Dorin: Un om care nu reuşeşte să relaţioneze cu toţi din jurul lui se va închide mai mult decît unul care poate lucrul ăsta
(11:41:39 AM) Dorin: Pe principiul broaştei în oala fierbinte
(11:41:47 AM) Teo: =))
(11:41:47 AM) Dorin: dacă o pui fără nici o pregătire, îţi sare în sus
(11:41:57 AM) Teo: =))))
(11:41:58 AM) Dorin: vede poveştile, cu alte cuvinte
(11:42:03 AM) Dorin: dar cînd o fierbi acolo
(11:42:06 AM) Dorin: stă bleagă
(11:42:16 AM) Teo: omg that is so evil
(11:42:19 AM) Teo: =))
(11:42:20 AM) Dorin: fără să mai vadă măcar povestea ei.
(11:42:21 AM) Dorin: 😛
(11:42:32 AM) Dorin: Şi nu e un paradox.
(11:42:34 AM) Teo: inteleg ce vrei sa zici
(11:42:36 AM) Dorin: so no need to dodge
(11:42:43 AM) Dorin: Bun
(11:42:51 AM) Dorin: Let’s wrap it up.
(11:42:59 AM) Dorin: Îmi dai voie să public discuţia asta pe blogul meu?
(11:43:05 AM) Teo: aoleu
(11:43:07 AM) Dorin: 😛
(11:43:18 AM) Teo: stai sa vad daca trebuie cenzurata
(11:43:22 AM) Dorin: nu cred
(11:43:23 AM) Dorin: :))
(11:43:39 AM) Teo: Robert: mananc eugenie
slow typing

Dorin: no problem.
=)))))

(11:44:23 AM) Teo: Robert: da, ai dreptate, intr-un fel, dar daca reusesti sa privesti putin dincolo de tine (de faptul ca lumea te calca pe picioare si-ti da cateva coate cand te simti tu mai bine, sau ca undeva, cineva, incepe sa raspandeasca un miros ciudat) si privesti putin persoanele din jurul tau, o sa vezi lucruri interesante. in conditii de stres, povestile cred ca ies cel mai bine la iveala
->aici am o virgula in plus langa “cineva”

(11:44:25 AM) Teo: 😀
(11:44:25 AM) Dorin: yup, alea o să le scot :D:P
(11:44:32 AM) Teo: nu, lasa eugenia
(11:44:37 AM) Teo: it’s for the thinking man
(11:44:43 AM) Dorin: =))
(11:44:52 AM) Dorin: vezi că discuţia se prelungeşte =))
(11:45:00 AM) Dorin: şi lumea o să vadă ce zici tu aici :))
(11:45:01 AM) Dorin: =))
(11:45:07 AM) Dorin: (nu, nu sunt chiar atît de rău)
(11:45:12 AM) Teo: :))
(11:45:15 AM) Teo: i don’t mind
(11:45:36 AM) Dorin: aşa, aşa.
(11:45:39 AM) Teo: it’s not like we’re treating eugenia as the cheap woman that she is

(11:48:35 AM) Teo: hm…totul e sa nu ajunga sefii mei pe blogul tau
(11:48:55 AM) Dorin: :))
(11:48:56 AM) Teo: i philosophate on corporate time
(11:49:04 AM) Teo: but screw it

Comments

Oameni şi locuri (messenger transcript needitat) — 11 Comments

  1. Hmmmm it’s not like we’re speaking romanian, or engleză…

    Dorine eu cred ca n-ai mai fost demult la ţară. Eu unul fără 3 mii de oameni necunoscuţi în jurul meu pe care să nu dau un ban şi reciproc, nu pot supravieţui 🙂

    Cât despre arta decadentă… hmm… hmm… chiar e? De unde ştii?

    Nu oraşul corupe. Ci banul! Arta, a cărui rezultat e banul şi bunăstarea, se sinucide. Nimeni nu poate produce nimic (darămite artă) în lehamitea tuturor poftelor împlinite.

  2. banul nu este dăunător în sine. El reglează schimburi între oameni – oamenii sunt cei corupţi! 🙂 Banul e inocent, nu are o minte proprie.
    Oraşul corupe. Lipsa de comunicare, lipsa de contact real, la nivele înalte, între oameni.

  3. Încă nu am văzut o hîrtie de 50 RON rănind un om, dar am văzut hrănind un om.
    În schimb, am văzut oameni care pentru o hîrtie de 50 RON….
    Ştii, nu banul e vinovat. Dacă nu era banul, era altceva 😉 Banul în sine nu are nimic rău. Oamenii au 🙂

  4. Mai Dorine, si eu am o problema cu banu’ asta cel inocent. Eu n-am vazut nici o bancnota ranind vreun om, dar nici dandu-i de mancare. Si ori de cate ori m-am gandit eu la banii astia (chiar si metafizic vorbind :)) ) nu i-am investit cu calitati umane, pentru ca nu vad vreun motiv. Banul e mijlocul, nu scopul, si atunci cum poate fi inocent, sau uman?

    Si mai am o marturisire. N-am reusit sa citesc totul (de lene), dar pe la vagabondul cel cu povesti interesante si sufocat spiritual m-am cam scarpinat pe de’a indoaselea. Ce povesti interesante? Din punctul cui de vedere? Al tau, al meu care mergem la casa noastra si ne bagam in patul nostru cel burghez si sper ne-vagabond, sa putem visa la o viata libera si plina de povesti (eventual lipsite de sefi, dead-lines si factura de gaz)? Suna a mistificarea unor experiente ne-traite, de care daca ajungi aproape, fugi mancand pamantul, si in nici un caz nu meditezi la locul lor in literatura universala. Dar astia sunt ai mei 2 bani.

    Si sunt de acord cu tine. Oamenii e rai.

  5. Banul nu e uman. Banul e un mijloc inert. Atît.
    Restul sunt oameni.
    Cît despre poveşti, şi eu şi Teo căutăm poveşti. Pe care, poate, să le scriem mai tîrziu. Că nu sunt cele mai bune poveşti… se poate. Dar nu toate poveştile vorbesc despre şefi, deadlines sau facturi de gaz. De fapt, unele poveşti despre deadlines sunt chiar faine.
    Suntem scriitori, cînd vedem oameni vedem poveşti 😉 Mai mulţi oameni, mai multe poveşti.

  6. nici eu n’am citit pana la capat da’ dude ce ai cu orasul? :))
    poate ca tu nu poti relationa cu mai multi oameni pe zi, dar asta nu inseamna ca altii nu pot. io la munca cam asta fac, suntem 2-300 de oameni pe zi care servim cam 10.000 de oameni (tot pe zi). si din astia 2-300 o parte’s prin birouri o parte prin rezerva asa ca greul relationarii il duce departamentul case care in unele zile inseamna 50-60 de oameni pe zi. fa tu o medie sa vezi cu cati oameni relationeaza un casier. si asta zi de zi. e suficient sa’i oferi omului un zambet, sa’l ajuti sa’si adune te miri ce are, si sa vezi ca next time tot la tine vine. pac, relatie 🙂

  7. E bună problema pe care o ridici. Tu interacţionezi într-adevăr cu mulţi oameni într-o zi, dar care e nivelul de interacţie?
    Încă o dată, mă explic, nu am nimic contra oraşului, ci contra oraşului modern, contra aglomeraţiilor precum Bucureştiul 😉 Pentru că de-acolo a pornit discuţia 🙂

  8. Motivul pentru care am postat discuţia este că poate deschide multe alte discuţii interesante 😉
    Nici măcar concluziile discuţiei nu sunt bătute în cuie. După o discuţie pe tema ‘oraşului-otravă’, cîteva idei s-au mai schimbat, corectat, îmbunătăţit…