Drum lung și obositor.

Asta e prima impresie a mea după o călătorie destul de îndelungată de data asta. Mult, foarte mult timp petrecut pe drumuri: Am fost la Shenzhen, Zhuhai, apoi iar Shenzhen, apoi Shanghai ca în cele din urmă să îmi închei călătoria cu o ședere mai lungă, evident, în Shenzhen. A fost o călătorie plină de experiențe și cu foarte puține momente de odihnă reală. Dar chiar dacă sunt aici, obosit de un drum mult prea lung (13 ore numai de la HK la Zurich) am promis că de data asta o să scriu mai multe despre China, și iată-mă la butoane, gata să mă țin de promisiune.

Începusem să scriu impresiile mele de călătorie în Shenzhen, China (深圳市). Am tot amînat din diverse motive, și chiar cînd am început să o scriu am primit o veste: O să ajung din nou în China. Așa că vorbim peste vreo trei săptămîni.

Prima ieșire a mea în afara Europei s-a petrecut zilele astea – vineri pe la prînz am plecat din România către Hong Kong, prin Paris. Da, vorbesc de Hong Kong-ul care acum e atins oarecum de gripa mexicană, și nu, nu am așa ceva.

Vă mai amintiți de ‘concursul ochilor vineți’? Pentru prima oară în ceva vreme mi-am făcut timp ca să termin un proiect pe care l-am pornit acum un an și jumătate – chiar înainte ca eu să încep să nu mai am deloc vreme.

Mă amuz deosebit la felul în care FSN-ul reunit guvernează România. Facțiunea pretinsă de dreapta, numită PD-L, e îndeosebi penibilă – asta pentru că mai există miză pentru ei pentru anul viitor – puntea marinarului trebuie curățată cu mopul în fiecare dimineață, ca să fie curată ca o lacrimă la anul, nu?

A trecut ceva vreme și acum cred că pot să povestesc liniștit despre cîteva lucruri care s-au întîmplat pe-atunci. E vorba de perioada în care am fost invitat să susțin cîteva ’laboratoare’ (pe care le-am ridicat aproape fără voia mea la rangul de seminare) în cadrul Universității Transilvania. Cine se așteaptă spoială pe nume va fi dezamăgit, că nu despre asta vreau să vorbesc. Ba mai mult, țin să îi mulțumesc pentru ocazie d-lui Dorin Bocu, cel care a făcut invitația formală, căreia nu voi ezita să-i dau curs cu o dată următoare.

Urmăresc de ceva vreme acest blog care publică ‘concept ships’ – idei de nave, fie ele nave spațiale, aeriene: „An online animated spaceship and experimental aircraft magazine”. Îmi plac foarte mult ideile și fantezia – e incredibil de plăcut să vezi că fantezia nu a murit.

Cîteodată îți vine să joci cîte-o chestie care să te prindă pînă la obsesie. Dar ești într-o consolă… Ce faci?

Pregătesc un scurt material despre noua unitate informațională. Pentru că în ziua de azi nu mai vorbim despre bit, byte sau octet. Vorbim despre strings, despre conținut, despre felul cum tot este sau poate fi string.

Probabil unul din motivele pentru care am lipsit în ultima vreme de pe propriul meu blog este că am preferat, în (mult prea) puținul timp pe care îl am să îmi arunc nasul în cărți.