Ploaie peste Ahreim (povestire)

În piaţa cea mare din Ahreim se plimba marele mag Olhertius. În spatele lui, ca întotdeauna, doi oşteni din gărzile guvernatorului. Tîrau după ei două halebarde imense, de bună seamă folosite numai în scop ceremonial, căci păreau făcute mai degrabă pentru uriaşi decît pentru oameni. Livreaua le era prăfuită şi mersul îngreunat de căldură; spre deosebire de ei, magul purta o simplă tunică ce nu-i îngreuna mişcările. Puţini din ţăranii care îl urmăreau din priviri ştiau secretul tunicii, poate doar vreun negustor mai înstărit ar fi ştiut să spună că tunica aceea era făcută din fir de kufhal, şi că o astfel de tunică era un cadou regesc, căci kufhalul este un arbore ce creşte numai şi numai în cetatea măreaţă a elfilor, Lorien. Continue reading

Ironii bine plasate

Tocmai făceam un pic de curăţenie prin mailboxul meu de la gmail şi mi-am dat seama de inutilitatea ‘label’-urilor pe care le poţi pune mailurilor.

De exemplu, pe vremea cînd încă mai credeam că nu e vina studenţilor (ei vor să-nveţe) am dat o temă pentru un program în Qt. Le-am dat adresa mea de mail, şi aşteptam să primesc ceva. Am creat un label “Facultate – program Qt”. 0 messages, ca să îl citez pe musiu gmail. Continue reading

Pentru o vreme…

… nu o să mă mai ocup de lucrurile de care mă ocupam de obicei.

Principalul motiv este că acum la muncă schimb proiectul total. Mă mut pe un proiect cu Windows CE – o ocazie să învăţ ceva total diferit, pe care iniţial m-am gîndit să o refuz (demisie) dar apoi m-am gîndit să o îmbrăţişez. Continue reading

Nemţia şi munca.

Pfiu… Multe s-au întîmplat de cînd nu am mai scris pe-aici. Cel mai important eveniment, totuşi, din punctul meu de vedere, este faptul că pentru prima oară am văz’t şi eu minunea.

Nu fac un jurnal de călătorie pentru că de fapt călătoria a fost bussiness related (şi pentru partea de bussiness am făcut un rezumat care, ştiu, nu prea vă interesează). Continue reading

Fiţi răi

Sunt momente în care un simplu ‘Mulţumesc’ nu ajunge. Sunt momente în care a scrie o poezie în semn de mulţumire ar fi penibil iar a uita să spui ‘mulţumesc’ este infam. Sunt oameni care merită mult mai mult decît atît, şi pe care niciodată nu vom şti să îi preţuim la adevărata lor valoare. Continue reading

De-a valma

Statul îşi consideră toţi cetăţenii nişte criminali. Există un fel de joc… Dacă poliţia te prinde, te bagă la o închisoare mai mică numită sugestiv chiar închisoare. (închisoarea mai mare se numeşte societate). Partea interesantă este că dacă furi un milion de dolari şi avansezi la nivelul următor, poţi ajunge şeful poliţiei, ministru, sau vice-prim-ministru, precum Voiculescu şi Copos. Continue reading