Încep recenzia la acest film cu concluzia. Mi-a plăcut. Nu e deloc un film rău, e exact ceea ce trebuie, și de-acolo veți vedea că părerile noastre diverg.

Înainte de a începe să vorbesc despre Gamergate 2 ar trebui să vorbesc un pic despre motivul pentru care lucrurile pe care le voi scrie mai jos sunt uneori de neînțeles sau pur și simplu ilare pentru un cititor român. Și, pentru că tot sunt acolo, voi continua un pic să explic de ce subiectul *este* important și pentru noi. După aceea o să vorbesc un pic despre Gamergate 2 și cred că va trebui să amintesc un pic și despre primul gamergate ca să fie clară chestia. Și îmi dau seama că va trebui să vorbesc și despre mentalitatea de turmă în spațiul public, o chestie care ne afectează și pe noi. Deci acel „un pic” din titlu este mincinos. Ok, hai să-ncepem (*zgomot de mâneci suflecate*). Ah, foarte important, nu uitați că acesta e un „opinion-piece” – și în ciuda lungimii, este chiar și-așa puternic condensat.

E o chestie greu de acceptat, dar o problemă de care suferă lumea din jurul meu (și, evident, și eu) este că încercăm să atacăm toate problemele pe care le vedem în jurul nostru.

Pentru că a început să-mi displacă extraordinar de tare noul editor de la WordPress și cam tot ce înseamnă WordPress în general, mi-am reamintit că eu am în plan ceva. Și am zis că sunt foarte neserios dacă nu îmi revitalizez acel plan, și chiar îl implementez. Că nu ar trebui să fie mare chestie, și am nevoie de ceva să mă motiveze.

Câteva gânduri legate de felul în care comunicăm azi prin diversele unelte pe care le folosim. Că suntem din ce în ce mai puțin capabili să comunicăm față în față, și că multe din lucrurile pe care le zicem, le gândim, le spunem ar fi imposibil de exprimat într-un dialog direct.

E momentul perfect să reflectăm un pic asupra a ce înseamnă propaganda pe internet. Ieri a fost adoptat textul directivei europene pe drepturi de autor – o lege care protejează drepturile tuturor producătorilor de conținut din România, care reamintește că trebuie să fie un tratament egal între consumatorul din Germania, Franța și România.

Pentru că ieri am avut (involuntar) timp să scriu o postare despre niște greșeli recente ale USR-ului, nu au trecut nici măcar 24 de ore și au venit cu o altă idee extrem de creață. USR-ul propune o lege să interzică comunismul. Pentru că a funcționat atât de bine data trecută.

Preambul necesar: postarea care urmează este lungă, și în niciun caz utilă membrilor sau simpatizanților USR. E o discuție mai lungă pe care am avut-o și în urma ei a reieșit clar că ceea ce va urma e inutil, poate chiar dăunător simpatizanților USR. Astea fiind zise, consumați postarea aceasta pe propria răspundere.

Dacă mă întrebai acum un an cu cine aș vota la următoarele alegeri, aș fi răspuns că aș vota cu două mâini USR-ul. Pentru că sunt tineri, pentru că au o abordare modernă, pentru că cred în democrație, pentru că…

Sunt câțiva oameni care mă urmăresc; puțini, mulți, știu că o mare parte dintre ei sunt în zona în care influențează alți oameni. Și prea rar i-am auzit luând atitudine contra pierderii de vreme.

Jay-Z este invitat să cânte la Oscaruri. Nu e o invitație întâmplătoare, vine alături de Kanye West să cânte Niggaz in Paris, după ce un film în care cei doi apar împreună a primit un premiu Oscar pentru montaj. Niște cântăreți răsuflați care au avut un hit în anii ‘80 sunt revoltați de faptul că Jay Z cântă la Oscaruri. „Genul acesta de muzică îmi displace, hip-hop-ul este jenant, mai ales acum, când avem numai mumble rappers care cântă despre lean și purple”.