Am senzația că nu prea am mai avut vreme să citesc în ultima vreme, așa că am lăsat-o mai moale cu book-dump-ul. Dar hai să vedem, sunt curios ce iese. Ultimul pachet l-am făcut în vară și parcurg acum goodreads-ul să vedem ce am mai citit de-atunci.

N-am mai făcut una de-asta de ceva timp, semn că am fost prea ocupat, prea obosit, prea surmenat, prea… Prea.

Prin prezenta îmi anunț candidatura la Președinția României în anul 2025, și îmi voi sluji țara cu credință cele două mandate care îmi vor fi acordate. Așa să-mi ajute Dumnezeu!

Dacă e ceva ce mă deranjează teribil post-anularea alegerilor prezidențiale nu e neapărat partea cu extralegalitatea. În principiu, extralegalitatea aduce mai multă extralegalitate după ea, e un cerc vicios care de obicei odată pornit nu îl mai poți opri. Că de-aia e vicios. Dar nu aia mă deranjează cel mai tare.

Am văzut ieri o intervenție de-a lui Octav de la Podcastul de Filosofie la Veridica - și acolo sugera Octav că oamenii cu care simula dialogul Georgescu ar fi trebuit să îi pună niște întrebări simple. „Care e sursa?” de exemplu. Doar că mi se pare că Octav e un pic naiv aici pentru că uită ce se întâmplă acolo:

Știu că v-ați săturat de politică, dar v-ați uitat la știri ieri (așa cum facem cu toții săptămânile astea) și nu ați remarcat știrea zilei, a anului și poate a deceniului.

Știu că foarte mulți prieteni de-ai mei (mumos gramatica!) vor vota cu Lasconi un pic în scârbă. Nu neapărat de plăcere, și cu o senzație de-aia de ușoară greață, de „iarăși răul cel mai mic”. Și eu sunt probabil printre puținii tâmpiți care o votează cu inima deschisă. Și să vă zic de ce.

Am scris lung și mai sunt câteva lucruri de scris, dar cred că aș fi rupt ritmul eseului dacă aș fi adăugat informațiile respective.

Acest articol va explica un lucru simplu: de ce sunt suporterii pro-europeni în mare disperare acum că jumătate din coșmar e realizat, cu un AUR confortabil în parlament și o sufocantă majoritate iliberală, și cealaltă jumătate de coșmar aproape gata să se împlinească. Plângăceală, am auzit-o numită, sau smiorcăiala „liberală” - dar termenul de liberal aici ar putea să vă confuzeze - se referă nu la PNL, care și el e iliberal, ci la ce se numește generic „progresism” (dar nu e, pentru că politica românească este teribilă).

A ieșit exact cum mă așteptam. The End.

Ah, mai așteptați ceva? Cum, SENS, REPER și alții au furat de la USR? Chiar e nece… ok. Hai să facem asta.