Pe scurt (început de martie 2016)

Lumea a fost șocată de faptul că Maria Șarapova nu se hrănește numai cu pâine, brânză și roșii, și că a gustat din nectarul zeilor, pe numele lui Meldonium. Sunt sigur că lumea e absolut șocată și de faptul că majoritatea sportivilor de mare performanță (inclusiv Federer, cc @Sergiu) se dopează într-un fel sau altul.  E o formă de naivitate, de bună seamă – absolut toți sportivii de top optimizează alimentația, folosesc diverse trucuri la limita legalității pentru a-și menține performanța. Pentru că sunt în zona gri, nereglementată încă (cum era Șarapova cu Meldonium-ul) ei încă iau premii după premii. Dar e natural – în fond, și o ciorbă bună poate să te dopeze dacă îți oferă genul de energie necesar pentru a avea performanță maximă la un sport. Și nu e ca și cum ar fi primul lucru care se întâmplă în zona gri – de exemplu contabilii folosesc termenul de “optimizare fiscală” pentru ceea ce procurorii denumesc “evaziune fiscală” sau “deturnare de fonduri”, iar nicotina e încă legală în timp ce THC-ul sau opioidele nu sunt. Distanța dintre liniile de demarcație între “normal/anormal” și ce e “legal/ilegal” e încă mare, și liniile se intersectează des. E normal. Performerii sportivi sunt niște oameni dopați cu chestii din zona gri. Nu, nu doar antrenamentele îi fac performeri. Acum hai să trecem peste asta.

Lumea și-a amintit de Andreea Răducan. Ea a călcat dintr-o greșeală a medicului ei peste linia de ilegalitate. Șarapova, Federer sau Williams au echipe vaste de nutriționiști, doctori și fizio-terapeuți care calcă foarte des zona gri între normalitate și ilegalitate. Get over it.


Că tot vorbeam de Șarapova, lumea a uitat că în română există semnul Ș. Toată lumea, inclusiv eu, a dat-o cu “Sharapova” în sus și-n jos – când colo puteau foarte bine să Șarapovizeze calm. Numele domnișoarei Шара́пова (băieți, e singură, acum e momentul să-i arătați că o apreciați, să o sprijiniți moral și să-i scrieți corect numele) se scrie cu Ș (furca aia ciudată) și în rusă. Hai să vorbim de Șarapova, că Sharapova e pentru alții.


Tinerii se plâng de bacalaureat. Nu pun la îndoială cei 12 ani de școală în care au intrat în contact cu lucruri majoritar neinteresante pentru ei. Real, majoritatea vor folosi doar adunarea și scăderea – nici măcar înmulțirea, gramatica sau chestii de bun simț precum regula de trei simplă nu sunt capabili să le folosească. Cu toate astea nu există nicio urmă de protest în legătură cu faptul că învață ce e ăla pistil fără să îi folosească niciodată. De ce? Păi problema nu e că învață lucruri inutile – inutilul e parte din viața lor. Problema e că trebuie să dea un examen la care rigorile sunt ridicate. După 12 ani trebuie să se prezinte cu ceea ce au învățat, și e un moment decisiv. Ce frumos ar fi să trăim fără momente decisive! “All we need is love!” își reamintește tânărul în fața bacalaureatului, că e prea fricos să dea un examen care, ca dimensiune de învățat și procesat, seamănă cu primul examen la primul curs din facultate. Examen pe care îl pregătești vreme de patru ani, spre deosebire de examenul ăla de analiză matematică pe care îl pregătești în trei zile. Dar no, ce puteam să așteptăm de la o generație de plângăcioși?


Doar că nu toată generația e de plângăcioși. De fapt, pe măsură ce înaintăm în timp ne dăm seama că habar nu avem despre generația asta de oameni care vine după noi. Și poate că o să vi se pară surprinzător, dar copiii voștri nu vor să le postați pozele pe net. Preferă să o facă ei singuri, să posteze pornografie prin snapchat și după aia să se mire că îi arde.


Vă mai amintiți de faza aia când Samsung l-a adus pe Zuckerberg în sală când toată lumea era cu ochii într-o cască? Samsung vrea să credeți că următorul pas în dezvoltarea tehnologică e realitatea virtuală. Eu refuz să cred asta – e doar entertainment. În schimb, robotica avansează – și curând ajungem în lumea aia ideală Asimoviană în care oamenii sunt un fel de nobilime de la 1700 și roboții vor fi niște servitori cuminți. Din păcate, însă, nici asta nu se va întâmpla, pentru că există un element esențial uitat – cruzimea oamenilor față de oameni. O să comentez, poate, mai pe larg, altă dată.


Au făcut un sistem care să bată cei mai tari jucători de Go, demonstrând complexitatea Go-ului. Acum, că problema e rezolvată, sper să rezolve problema cealaltă, mai interesantă: să faci un AI care să joace la 15kyu, la 10kyu, la 5kyu și să nu fie previzibil. E cam greu să faci un AI care să nu fie nici foarte bun nici foarte slab – doar mediocru – există doar două măsuri – perfect sau execrabil/previzibil. În fond, problema jocului de Go nu e rezolvată. Jocul de Go nu are sens decât în felul în care te raportezi la el – frumusețea lui stă în dificultatea de a-l stăpâni, în a crește individual, în a adopta lecțiile de viață pe care ți le demonstrează jocul. Faptul că există calculatoare suficient de puternice să bată un jucător uman e neesențial. Esența jocului de go e felul în care acesta te ajută să-ți îmbunătățești viața.

[update] Și apropos, Alpha tocmai a renunțat să continue un joc. Încă e departe de “perfect”. Diferența fiind că la sfârșitul zilei, doar un jucător va respira, va îmbrățișa pe cineva, va simți ceva, va gândi altceva decât să pună piesele jos. Mai e de lucru 😉


În Brașov Poliția a cerut să se desființeze o trecere de pietoni pentru că șoferii nu se pot abține de la a distruge vieți, iar oamenii continuă să sară de bezmetici în fața mașinilor, crezând că cineva în România vrea să respecte legi. Aștept cu nerăbdare momentul în care va deveni ilegal să conduci o mașină pe stradă. Și nu glumesc – oamenii sunt prea disfuncționali pentru a putea conduce o mașină. Ochii umani sunt un set de senzori, mâinile și picioarele sunt niște pârghii coordonate de un program care e în creierul nostru, și care se îmbunătățește în timp. Nu avem nevoie de milioane (sau miliarde) de piloți care să facă aceleași greșeli la infinit. Putem face programe care să conducă mașinile – suntem la acel moment în istoria umană în care putem face niște mașini mult mai eficiente în a conduce mașinile. Și trebuie doar să facem interfețe bune să comunicăm cu ele.


Comments

Pe scurt (început de martie 2016) — 22 Comments

  1. Federer e printre cei care au insistat si sustinut sa se faca controale anti-doping in acest sport, cat mai dese si pe neapucate, ca sa se dezobisnuiasca lumea.Tcomai de aceea ca au o armata de doctori si nutritionisti ar trebui sa ii sfatuiasca sa nu foloseasca ce nu e permis. Duduia a gresit si aia e, dar nu e nicidecum o trisoare cum o fac altii.

    Si noi ne-am plans intre noi la vremea noastra, doar ca lumea nu sta in loc daca tie nu iti place ceva, te adaptezi si treci peste :)).

    • Chiar nu cunosc situația ei – și chiar nu mă interesează situația ei. Cert e că ea lua un medicament care o ajuta să fie mai bună pe ultima jumătate a meciurilor cu Halep, de exemplu. Dacă aș fi cineva ca Halep aș fi foarte foarte nervos. 😀

    • un medicament legal la acel moment, si Halep si-a micsorat sanii, ar trebui sa sara in sus toate jucatoarele cu bust misto? Medicamentele in general nu pt asta isi au rostul? poate si Halep ia ceva chestii in plus, legale, mai ales in ultimii 2-3 ani de cand a spart gheata.

  2. Şarapova nu este iertată pentru simplul fapt că nu şi-a făcut prieteni. Atitudinea Srenei Wiliams faţă de partenerele învinse e mult mai superioară decât cea adoptată de Şarapova.
    Idioţii care consideră că în şcoală învaţă lucruri inutile, merită din plin să fie fraieriţi de unii si de alţii când le vând iluzii la colţ de stradă. Îşi merită sărăcia în care vor trăi, pentru că oportunităţile de gen “Becali” se întămplă rar. Părinţii noştri ne spuneau că învăţatul e cel mai ieftin mod de a ieşi din sărăcie. Ştiau ce ştiau si nu cred că timpurile s-au schimbat chiar aşa de mult.
    Să fim serioşi, masinile care se vor conduce singure nu vor scoate în ilegalitate şoferii. Nu ai să poţi obliga un miliard de oameni să uite plăcerea de a conduce. E vorba de libertate, de un drept de a merge oriunde vrei (apropo, câte obiective turisitice din judeţul Braşov şi cele din împrejurimi ai vizitat ?).

  3. Vorbind de Sharapova/Şarapova, sunt reguli simple de transliteratie (sau cum se cheama conversia) din chirilice in română, reguli pe care cei obisnuiti cu stiri in engleza le ignora si le incalca. Cand erau 100 de stiri cu Ucraina se putea vedea asta: corect e Poroșenko, nu Poroshenko, Ianukovici, nu Yanukovych, Iațeniuk și nu Yatsenyuk. Deși cred ca ar merge și Poroșenco sau Iațeniuc, nu mi-e clar daca к chirilic se translitereaza in c sau k, desi mai logic mi s-ar parea in k.

    • Văd că am scris chirilic de 2 ori greșit, probabil pt că are prea mulți de i. Am uitat să adaug că deși к ar fi mai logic să fie transliterat în k, toți românii de etnie ucraineană au numele cu c și nu cu k (gen Tcaciuc, Ujeniuc, Carpenco, Babiuc etc.), așa că pentru consistență poate c ar fi varianta corectă, deși avem, de exemplu Dostoievski și nu Dostoievschi.

    • Pare rezonabil ce zici tu acolo. Ce mă gândesc că se întâmplă e că noi copiem prea mult conținut din zona vorbitorilor de engleză, și uităm că mai există o limbă română cu astfel de reguli de transliterare.

  4. Ca să devină ilegal să conduci o mașină pe stradă mai trebuie nişte lucruri în plus faţă de un pilot automat perfecţionat.

    Şi anume trebuie să existe o motivaţie socială. Să fie un curent în rândul populaţiei obişnuite care să preseze pentru scoaterea fenomenului în afara legii; curent care, “întâmplător”, să se suprapună cu interesele companiilor, politicienilor, administraţiei locale şi altora.

    Între 2006 şi 2008 era o isterie generalizată, o vânătoare de vrăjitoare, în ceea ce priveşte maşinile de pe străzi. S-a prelungit până prin 2010-2011, dar în 2006-2008 devenise nebunie. Se vorbea deschis de confiscarea maşinii şi distrugerea ei în stradă, de către poliţişti, sau, dacă poliţiştii nu există la faţa locului, de către nişte biciclişti. Pe motiv că poluează şi că o societate civilizată are biciclete, sau cam aşa ceva.

    În mod suspect, nu se mai pomeneşte nimic de asta.

    Nu mai există importanţa socială de atunci a maşinii. Chiar dacă în 10 ani veniturile publicului au crescut şi maşinile de azi sunt mai bune şi mai multe. Asigurarea RCA nu mai e 400 de lei pe an (la aceeaşi maşină e vreo 2000 de lei). Impozitele sunt mult mai mari. Poliţia nu mai are Vento 1.4, ci BMW şi elicoptere. Iar opţiunile politice ale publicului automobilist nu mai sunt aceleaşi ca la 19 mai 2007. Astfel încât calitatea de automobilist nu mai afectează sistemul de relaţii sociale tradiţionale. Automobilistul e unul care conduce, pune benzină, cumpără piese, face ITP şi alte chestii asemenea. Nu ca în vremea “elevilor de 18 ani cu BMW de la tata care se bat cu profesorii” (asta era o poveste ca şi cea cu vânzarea de pâine în Harghita, e puţin probabil ca ei să fi existat).

    E cam greu să creezi un curent şi să mişti mecanismul legii din loc numai cu un blog şi fără cooperarea altor forţe sociale.

  5. Păi și ce, moartea a atâtor oameni pe stradă nu e motiv suficient? Nu știu la ce te referi cu 2006-2008, poate am trăit în alte cercuri dar nu țin minte o astfel de isterie. În orice caz, nu eu o să fac o schimbare legală din blogul ăsta. Eu doar anticipez ceea ce e natural să se întâmple.

    • Potrivit statisticilor de la poliţie, 2013 şi 2014 au fost anii cu cel mai mic număr de accidente din ultimii 20 de ani (1994-2014) şi cu cel mai mic număr de victime umane din ultimii 40 de ani (1973-2013).

    • De ce ai tu impresia că maşinile care se conduc singure nu vor produce accidente ?
      Ba dimpotrivă, o maşină, oricât de inteligentă ar fi, nu poate avea intuiţia unui om (un şofer bun intuieşte mişcarea celorlalţi participanţi în trafic).

    • Supraestimezi calitățile oamenilor. Și subestimezi ce se poate face în materie de software. Dar pentru că nu am chef de discuția asta, rămâne că ai tu dreptate, și e imposibil pentru un sistem de calcul să detecteze intențiile altor sisteme de calcul.

    • Nu e vorba de intenţiile ALTOR SISTEME DE CALCUL ! În trafic tot vor exista pietoni, că doar maşinile nu merg pe calea ferată ! Şi cum pietonii traversează strada de multe ori ilegal, cum crezi că va reacţiona ?
      Ca exemplu, accidentul cu maşina Google s-a produs pentru că softul a crezut că omul respectă regulile şi îi acordă prioritate !

  6. Ah, minunatele treceri de pietoni din Brasov…
    Cand s-au apucat oamenii si-au “optimizat” orasul, nu prea au luat in calcul pietonii, si asta-i cea mai mare tampenie, orasul e pentru oameni , nu pentru masini. Sa te dai cu masina intr-un oras maricel e privilegiu, si-n general dureaza, de exemplu aici am viteza medie undeva spre 20 de km/h in timp ce in Brasov eram la un elegant 50+ km/h.
    Dar, au facut-o si pietonii au cateva probleme foarte mari.
    In unele locuri trebuiesc traversate cate 8 benzi si cam atat a calatorit Frodo sa arunce cu inelu-n vulcan, la asta se adauga soferii care n-au nicio legatura cu ce se-ntampla in jurul lor (ii exclud pe retardatii cu numere de bulgaria care se cred race-ri), adica, aia care ignora faptul ca pe celalalte benzi masinile sunt oprite. (asa l-a pocnit pe frate-miu pe trecerea de la judetean).
    Pietonii, multi dintre ei, traiesc cu impresia ca sunt invincibili, devin nemuritori cand pasesc gratios pe bucata aia de drum desenata, motiv pentru care ii mai vezi la stiri in categoria “spulberati”.
    Cu toate astea, vina e a “optimizatorilor”, nu faci trecere de pietoni pe 6-8 benzi, in zone foarte circulate, fara sa pui pasaj/pasarela pentru pietoni (in zona garii/judetean e dezastru si pentru pietoni si pentru soferi).
    Cat despre interzicerea masinilor….pfff, mai e foarte foarte mult pana departe. Cat despre partea cu autonomia…uita-te al avioane, practic zboara de capul lor, dar nu prea s-ar sui oameni in ele daca n-ar exista pilotul, sigur, pilotul mai da cu avionul de munte, dar se intampla rar 🙂

    • Vorbind de pietoni, cam ai dreptate. Mă sperie cei ce traversează strada cu capul în pământ, vorbind la telefon şi uitâdu-se în direcţia opusă celei din care te apropii tu. Sau cei ce cred că pot pune frână şi pe vreme rea (pe maşinile moderne, când e polei, ABS-ul blochează frânele bruşte). Sau că poate am ceva fragil în maşină şi o frână bruscă e de evitat. Sau că şoferul nu te poate observa datorită maşinilor mari din trafic, a celor parcate aiurea, a farurilor celor din faţă sau din cauza genunchilor pasagerei din dreapta. Sau care aşteaptă toţi pietonii să treacă înainte de a se angaja şi el să treacă.
      De aceea aş prefera trecerile semaforizare.

    • In cazul Brasovului, semaforizarea iese din discutie, cat trebuie sa dureze un semafor la o trecere de pietoni pe 6-8 benzi care-i la 20 de metri de-un sens giratoriu?:)

      Orasul e minunat pentru soferi, si vorbesc de soferi intregi la creieri, care n-au uitat ca-s in oras, dar dupa ce m-am dat jos din masina e un free for all 😀 inca ma ia tremuricul cand ma gandesc cum treceam pe Vlahuta (cu harmanului)…De absolut fiecare data cate-un retardat trecea ca avionul, 2 opriti al treilea swoosh, noroc ca-s inalt si vad departe-n zare 🙂

  7. Z3Ro: atunci când se repară / reconstruieşte o stradă, inginerii şi arhitecţii Primăriei stabilesc cele mai potrivite locuri în care se instalează treceri de pietoni şi semafoare. Dar şi contrariul lor, adică acolo unde e pericol de accident se pun grilaje sau stâlpişori pe marginea trotuarului, garduri sau despărţitoare de beton între sensuri, avertismente “Traversarea interzisă – pericol de accident”. Asta înseamnă că dacă se produc accidente din pricina configuraţiei străzii trebuie făcute nişte modificări tehnice ca să se poată circula normal.

    Chestia cu interzicerea maşinilor avea răsunet în rândul populaţiei civile fiindcă în epoca bulei imobiliare aşa numita car-culture (maşinile, modificările lor, cursele, pictorialele cu maşini şi gagici) era o ameninţare la adresa relaţiilor sociale tradiţionale. Inamicul public, coruptul şi duşmanul poporului socializd era personajul din Dorobanţi cu BMWuri şi gagici.

    De asta un mare politician român care era şi el mare automobilist şi pilot în viaţa privată a dat-o cotită când s-a văzut pus în fruntea administraţiei publice. El era ales de clasele sociale mai tradiţionaliste. Dacă ar fi făcut propagandă pe tema maşinilor, automobiliştii tot nu ar fi ţinut cu el, dar şi alegătorii lui tradiţionalişti ar fi fugit de el. Precum un oltean adevărat, ar fi vrut să fie cu curu-n două luntri (pneumatice şi trase de pompieri cu sfoara), dar ar fi căzut la mijloc, în apă. Aşa încât omul nostru a băgat trecutul său de la raliuri sub preş.

    Ideea că maşina inteligentă înlocuieşte piesa proastă dintre scaun şi volan este ea însăşi o idee foarte inteligentă. Dar, din punct de vedere social şi propagandistic, vine cu 10 ani mai târziu decât trebuie.

  8. Problema e ca stabilitatorii astia au facut niste bube prin Brasov, dupa cum spuneam mai sus, au optimizat traficul perfect pentru masini, au cam uitat de pietoni, motiv pentru care cam in aceleasi locuri, cam o data la doua zile, cineva e izbit de-o masina pe trecerea de pietoni, si indiferent cine e de vina, sofer/pieton, autoritatile trebuie sa faca ceva, solutiile exista…aplicarea dureaza 🙂

    Cred ca problema cu masina e o chestie muuuult mai veche…Boom-ul ne-a oferit sansa de-a cumpara masini mai scumpe si mai noi.

    Lasand la o parte partea propagandistica, oamenii vor sa fie in control, motiv pentru care mai trebuie sa treaca ceva generatii pana AI-ul e o solutie viabila pe sosele.

Comentariul tău