O perspectivă diferită asupra sweat-shop-urilor

Vali a preluat un clip de-al lui John Oliver, un clip interesant chiar dacă un pic exagerat pe alocuri. Dar bine, din scaunul lui John Oliver e un pic necesar să aluneci în populism, la fel ca din scaunul celor care au făcut clipul de mai jos:

Morala clipului (e scurt, urmăriți-l) e simplă: oamenii ar prefera să doneze în loc să cumpere produsele pe care le fac copiii ăia în sweatshop-uri. Le înțeleg dilema morală, însă donatul celor 2€ e o greșeală. O atitudine mai corectă ar fi să dea 20€ pe același tricou făcut în țara lor de origine. Și acum, să explicăm.

Nu pretind să stăpânesc perfect economia sweat-shop-urilor, dar într-o țară liberă, în care fiecare pasăre moare pe limba ei, în care nimeni nu e forțat de alți oameni să lucreze acolo, lucrurile stau un pic diferit de cum ne-am dori să stea. Pentru că e o concurență foarte mare pentru a ajunge în acele ateliere iar cei 13 cenți pe oră sunt mai mult decât ar câștiga oamenii respectivi în alte circumstanțe. Pentru că nimeni nu pune întrebarea următoare: cum ar arăta viața acelor oameni fără acel job plătit cu 13 cenți pe oră? Mult mai rău decât arată acum.

De ce donatul nu e un răspuns just la acest clip? Pentru că din banii respectivi ajunge la câțiva (care vor deveni privilegiați), și ajunge o sumă mult mai mică. Vă mai amintiți acum un an de scandalul legat de ALS și faptul că doar o mică parte ajungea în buzunarele celor care luptau efectiv cu boala? Probabil că nu, dar sunt aici să vă reamintesc: organizația care strângea fonduri pentru ALS era acuzată că sub 20% (nu mai știu cifra exactă) din bani ajungeau în cercetare, restul erau mâncați de birocrații organizației. Cel mai mișto? Nu am găsit pe nimeni care să spună câți bani s-au dus real la cercetare. Dar chiar și-așa, e un exemplu că donatul nu face altceva decât să hrănească pe cei care organizează campania de donații, nu pe bieții bangladeșieni din poze.

Și realitatea e că sunt șanse mai mari ca tricoul ăla de 2 dolari să îl ajute mai mult pe bangladeșian decât donatul de 2 dolari, mai ales că, lipsit de context sau cu contextul împins în față prea agresiv deșteptul de pe stradă nu va mai dona; altfel, țiganii români ar fi cei mai iubiți oameni în Franța.

Pentru că asta e cealaltă față a monedei. Mai nimeni nu ar dona dacă oamenii ăia săraci, murdari, ar fi acolo, pe strada lor, ci ar chema poliția. Ei donează cei doi dolari ca să-i țină pe murdarii ăia la ei acasă, nu pentru că vezi doamne nu pot suporta sărăcia.

Deja cunoscând șabloanele de gândire ale cititorilor mei aud deja vocile lor: dar bine, Dorin, ți se pare moral să dai atât de puțin pe haine? Și o să zic că da, e cât se poate de moral, din păcate pentru spiritul lor. Pentru că întâmplător îmi amintesc de momentul în care am lăsat doi nemți fără loc de muncă pentru că eu făceam ce făceau ei împreună la jumătate din prețul unuia. Și niciunul nu vroia să facă treaba pe banii pe care îi primeam eu la începutul anilor 2000.

Morala? E un subiect un pic mai complicat decât toate aerele umaniste pe care vi le dați. Revenind la clipul lui Oliver, îmi place că nu insistă pe aspectele legate de faptul că fetițele minore lucrează în acele ateliere, ci mai mult pe atitudinea celor care se fac că nu știu despre ce e vorba.

Poate nu are 18 ani, dar diseară va avea ce să mănânce și unde să doarmă

Poate că nu are 18 ani, dar diseară va avea ce să mănânce și unde să doarmă. În țările sărace, mașina de cusut nu e cea mai rea soartă pe care o poate avea o fetiță de 14 ani. Morala e un pic complicată. Foto: Jonathan Silver/Saybrook Productions

Comments

O perspectivă diferită asupra sweat-shop-urilor — 6 Comments

  1. Si daca vei cumpara tricoul cu 20$ ce te face sa crezi ca banii vor ajunge la copiii din Bangladesh? Vor castiga tot intermediarii.

  2. Daca-mi dadeai videoul si ma rugai sa scriu eu postul pentru tine, puteam sa fac nimeresc cateva din punctele pe care le-ai abordat :D. E adevarat ca au job-uri si e adevarat ca donatia nu o sa faca mare lucru. Din pacate nu exista interes real politic din partea puterilor politice sa ajute vreo tara exploatata. Not really. De-acolo le vin banii. Si pe de alta parte, uneori incep sa cred ca tarile exploatate nici nu fac mare lucru sa se schimbe (nu exista interes politic acolo pentru a isi schimba soarta, again: not really). Also, not interested in flame wars :D.

    • Un lider de opinie african se ruga de toată lumea să nu mai încerce să ajute Africa. Ajutoarele alea fac mai mult rău decât bine.

  3. Dorin: In Africa mai e si problema voluntariatului. Vin 30 de corporatisti care vor sa faca “bine” si iau joburile unor localnici pentru cateva luni, in timp ce indoapa copiii cu ciocolata si pareri de rau.