Pi-ul de la Hamangia

Să scriu de chestia asta până nu uit. Acum ceva vreme pregăteam cu Sergiu podcastul de istorie, când a apărut în discuție o teză foarte simpatică în care Gânditorul de la Hamangia este deținătorul unor aspecte numerologice deosebite, pe lângă alte proprietăți care demonstrează că creatorul Gânditorului este un om de o inteligență superioară sau, cum e numit în vorbirea colocvială, dac.

O să citez aberația prescurtată, fără link, pentru că autorul original al textului e pierdut undeva în trecutul ilustru (vezi citogeneza după XKCD). Dar iată miturile prinse într-un singur paragraf:

În anul 2000, statueta de la Hamangia a fost desemnată, de către o comisie internațională, ca fiind una din cele 10 artefacte ale culturii pământene care ar trebui să ne reprezinte planeta. „Gânditorul” ar trebui să fie unul dintre simbolurile care să fie trimise în spațiu pentru o eventuală întâlnire cu o civilizație extraterestră. „Gânditorul” își revelează adevăratele virtuți, o serie de relații matematice interesante și importante impunându-se încă de la început prin parametrul înălțime, 113 cm, care nu este deloc întâmplător și 355 cm circumferința cercului în care se înscrie, întrucât aceste valori sunt unice în perimetrul matematicii, fiind singurele numere întregi al căror raport este chiar „Pi”, cu o imprecizie de numai 3 zecimi de milionimi”. Aceste numere au fost păstrate cu strășnicie de inițiații vechilor popoare, ele fiind atestate mai târziu și de învățați geto-daci, codificate și în structura sanctuarelor de la Sarmisegetuza Regia. Vechii egipteni le cunoșteau și ei iar la chinezi apar ceva mai târziu. Înălțimea statuetei nu a fost făcută la întâmplare, dovedind că strămoșii noștri aveau cunoștințe de matematică și geometrie, iar această operație de obținere a lui „Pi” din două numere întregi reprezintă poate cea mai veche atestare a relației fundamentale.

Prima minciună e pusă îngroșat, încă de la început. Nimeni nu e capabil să identifice comisia internațională, pentru că sunt și eu curios care e acea comisie care ne reprezintă planeta. Chiar dacă ar exista, sunt curios de ce ai trimite într-o navă spațială care e vârf tehnologic o statuetă banală care nu spune foarte multe despre cultura sofisticată care a produs o navă capabilă de zbor spațial.

Apoi să vedem cum stăm la virtuți. În primul rând, Gânditorul nu are 113 centimetri, ci 11,5 cm, dar să zicem că ar fi 11,3, de dragul discuției. Spune autorul că cercul are circumferința de 355 de centimetri, care sunt singurele numere întregi al căror raport e chiar PI. Și e important că sunt numere întregi, deși, insist, e vorba de milimetri, ca să înțelegeți ce precizie are omul din neolitic care încă nu avea furculiță și cuțit din inox să pună la masă. Și ca să ne adâncim în mistificare, 355 e caracterizată ca măsura perfectă pentru două înălțimi de om, care e de 175-180 de centimetri.

O mare problemă cu această teză. Să zicem că, de dragul mistificărilor, credem că da, Gânditorul a fost gândit pe aceste proporții extraordinare, că artizanul de la Hamangia avea în minte fix aceste numere magice. Întrebarea este: 113 CE? Milimetrul (și centimetrul) nu există decât de la revoluția franceză. A crede că artizanul de la Hamangia a făcut gânditorul de 11,3 cm este un anacronism, o greșeală de logică, această unitate de măsură neexistând la acel moment. Probabil când l-a făcut, l-a făcut înalt de-o palmă, de doi firfirei sau zece cioropârli, unitate de măsură care probabil a încetat să mai fie folosită câteva sute de ani după el.

Peste tot pe unde cauți pe netul românesc informații despre cultura de Hamangia vei da de această minciună repetată ad nauseum. Pentru mine, ca amator de istorie, e un mare obstacol – pentru consumatorul normal de „net”, amator de curiozități, e însă perfect. Probabil asta a și fost, de la început. Un articol de Almanahul Scânteia, probabil numai bun de pus lângă articolul despre cum dacă pui un pahar de apă într-o piramidă cu unghiurile piramidei lui Cheops obții apă purificată. Și asta pentru că teza inițială e propusă de un anumit Vasile Dolj în 1986, o teză care nu se oprește doar aici, făcând un arc peste timp și susținând chiar că Gânditorul de la Hamangia încape la fix în vârful piramidei lui Cheops, probabil Cheops a făcut piramida fix ca să trântească în vârf Gânditorul.

Pentru cei mai tineri, ăsta e genul de știință practicată acum 20 de ani de Formula As, și acum de babele antivacciniste. Problema fiind că minciuna e promovată atât de mult încât abia mai e loc de un pic de adevăr.

Piramida e teșită în vârf, pentru că acolo Kheops a insistat să fie montat un gânditor de la Hamangia

9 Replies to “Pi-ul de la Hamangia”

  1. Era o banda desenata la un moment dat, in vechea revista Domnul Goe (o revista satirica pentru pustani, foarte misto, scoasa de Academia Catavencu pe la finalul anilor ’90). Acolo, personajul principal calatoreste in timp pentru a afla “Misterele Romaniei”. Ajuns la Hamangia in timpul culturii cu pricina, gaseste un individ ciudat, cu lant de piatra care vindea “3 Căcăcioși la 200 de lei” (200 de lei vechi).

  2. ”tehnic” vorbind, în cazul de față, dacă vorbim de un raport de două valori exprimate în aceiași unitate de măsură, valoarea fracției nu depinde de acea unitate de măsură, ea putând fi orice era la modă atunci, de ex. scula’ lu’ Gerula sau a lupului de pe steag. A nu se înțelege că fac apologia delirului cu dacologia sau pe alte teme similare aici. Dacă vrei o chestie profesională, caută pe Youtube ”lorin fortuna” și savurează clipul cu Bafomedos în tren.

    1. Puterea analfabetismului funcțional mă uimește de fiecare dată.

      Da, știu că dacă împarți circumferința cercului (2πR) la diametru (2R) îți va da π. Credeam că nu e cazul să precizez în articol, mi-ai dovedit că ar fi fost cazul să o fac.

      Dacă nu citești articolul de ce comentezi?

    2. Discuția pornea de la afirmația în textul citat, conform căreia raportul dintre circumferința cercului în care se înscrie figurina de lut și înălțimea figurinei ar fi cu precizie valoarea Pi. Te-ai legat de unitatea de măsură a dimensiunilor respective (și de inconsistența valorilor), precizând că sistemul metric a fost adoptat abia prin secolul XVIII, ceea ce e corect. Observația mea încerca să spună că fiind vorba de un raport de două lungimi, unitatea de măsură e irelevantă. Atât.
      Pe o discuție așa de adâncă, pe o temă de o mare greutate istorică și cu implicații serioase privind statutul de buric-al-pământului al spațiului mioritic, ai găsit de cuviință să mă insulți și nu prea mi-e clar de ce s-a cerut așa o reacție, pe un comentariu neutru, pe o temă de căcat, care putea fi doar cel mult pretext de discuție la o bere.
      Îmi cer scuze că am îndrăznit să intervin și să fac o glumă și promit că nu o să se mai întâmple.
      P.S. Pentru mine blogul cuiva, pe lângă (accesul la) discuții pe teme mai mult sau mai puțin interesante e și o fereastră în lumea celui care îl ține. M-am uitat prin fereastra pe care tu ai deschis-o spre lume și am văzut un tânăr care se transformă într-un om din ce în ce mai urât. Păcat. Such a waste.
      O zi bună.

    3. Pe bune, insist ca oamenii care comentează la mine pe blog să comenteze doar după ce citesc postarea pe care am scris-o. Dar e ok, nu-ți fă griji, în curând o să înlocuiesc sistemul acesta de blog cu unul care nu permite comentarii, și o să fie în regulă.

  3. gânditorul de la Hamangia e probabil un ”selfie” 3D după ce autorul a fost pus pe gânduri de un documentar văzut la DaciaTV despre piramide…

Comentariul tău