Plastic hippies (Vama Veche)

Ai nevoie de un loc unde să te simți unic? Unde psihoza și nevroza ta să devină un lucru acceptabil? Unde să nu îți pese de ce zic ceilalți pentru că de fapt ceilalți nu-ți zic nimic? Unde să te droghezi în liniște, fără teama că vei fi prins, sau măcar arătat cu degetul? Un loc unde să bei alcool deși ai puțin peste 15 ani? Un loc unde să uiți de tine fără a suporta consecințele? Un loc unde să te dezbraci fără rușine de ceilalți? Un loc unde poți să faci lucrurile pe care nu le-ai face niciodată pentru că nu ai curaj?

Mergi în Vama Veche. Acolo te vei simți unic, iar toate lipsurile din educația ta devin plusuri instantaneu. Nu-i așa că ai găsit locul? Neștiut de nimeni, neumblat. 🙂 haha s-o crezi tu.

Vama Veche e mai aglomerată ca Piața Steagu’ pe cînd nu se desființase Fîșia Gaza (pentru cei care nu au fost la piață acum 12-13 ani, nu prea știu despre ce e vorba). Ca să înțelegeți, nu există un colț din Vama Veche în care să poți merge să stai în liniște. Foarte mult zgomot, pentru nimic.

Pentru că zgomotul începe de pe drum. De pe tren, din 100 de oameni într-un vagon îi țintești pe cei care se duc în Vama Veche. Sunt vreo trei sau patru, îi recunoști după tricoul negru cu cîte-o formație de care nu a auzit nici dracu’, probabil nici ei înșiși. Au părul lung, tuns extrem de prost, iar lipsa de gust se justifică: „punk”, dar piercing-ul discret îi dă de gol total. Expuși, se uită la tine dușmănos, nu ești de-al lor doar pentru că pe tricoul tău nu scrie nimic, și ai părul tuns scurt.

Sunt mai mulți în mașina care merge din Constanța pînă în Mangalia. proporția crește, pentru că nu există prea multe posibilități de a ajunge acolo, și știi că dacă vrei să ajungi în vamă te iei după ei.

Iar în Mangalia e clar totul. în autogară rămîn ei. Se salută, unii se cunosc între ei, și se așteaptă febril. Se discută despre nimic, cu cuvinte scurte și rostite cu atîta siguranță că îți vine să crezi că au certitudini, nu alta. Toți au certitudini. Se fumează stîngaci, se etalează (the new metrosexual-gay-confused punk-teen style) frezuri și piercing-uri. Se vorbește de isprăvile unor oameni care nu sunt prezenți, ceea ce e absolut convenabil, pentru că de fapt toate povestirile lor sunt poveștile unor oameni care nu au povești personale.

Se urcă buluc în microbuz. 40 de oameni într-un microbuz cu 15 locuri, plus bagajele! Aș fi tentat să compar cu sardinele, dar sardinele în conservă sunt puse ORDONAT, ca să încapă. Aici stai cu teamă, să nu cumva să te atingi de piercing-ul vreunuia, și să-i rupi bucăți din falcă.

Noroc mare că nuevo-vamaiotas e o specie care e temătoare tare, și ușor impresionabilă. Nu am avut probleme să fac rost de loc în microbuz, cu alte cuvinte.

Se ajunge în Vamă. Acolo… Ei bine, am văzut talciocuri mai puțin înghesuite decît acesta… Pentru că Vama Veche e un mare talcioc.

Nu are rost să vă vorbesc despre diversele episoade trăite în vamă. Nu are sens. Poate un episod mi se pare relevant. Dimineața, în Vamă. Ies la soare, ca omul (era cald, și era bine). Pe plajă, mai nimeni.

După vreo oră ies de pe plajă să mă plimb. Mă întorc, numai să îmi văd locul cucerit de un grup de francezi care cărau după ei chitară și lipsă de inspirație, și ‘the romanian counterparts’, aplaudaci. Nu aveam cu mine nici un prosop (venit ca vamaiotu’ cică) și pentru că toată lumea în jurul meu stătea pe scaune de plastic mi-am luat unul. Mi-am atras oprobiul ‘artiștilor’ care mi-au cîntat ‘vama nu-i a voastră’.

Oook. Kids. Cool down. În primul rînd Vama este, practic, și a mea, chestie dată de cartea de identitate de România. În al doilea rînd, între mine și ei, ei au făcut cea mai mare mizerie pe-acolo (mai exact au spart sticlele cu băutură pe care le aveau după ei. În al treilea rînd, de unde atîta ipocrizie, dragii mei? V-ați trezit deodată lipsiți de inhibiții și tari, în gașcă, și în viața reală nu faceți nici doi lei, și plecați capul în fața oricui?

Nu-mi plac hippioții ăștia. Sunt lipsiți de vînă, și de idei. Sunt niște recipiente de plastic, cu piercing, dacă e cazul. Cu ce e diferită o curvă de Vama Veche de una de Neptun, să zicem? Doar compania și prețul, zic eu. Cu ce e diferit un drogat de Vamă și unul de Mamaia? Doar drogul și costul lui.

Am făcut alergie urgent la acești plastic hippies. Am plecat cu primul tren. Nu puteam suporta să rămîn singur în atîta ignoranță și ipocrizie…

PS: Și vorbind de plastic hippies, ca să evit nevoia de a mă justifica de fiecare dată, răspunsul la întrebările tip ale rockerilor nervoși se găsesc aici