Podcasturile nu au nevoie să treacă peste faza de hobby

Ascultam niște reflecții la adresa viitorului podcasturilor, un episod compilat de Robert Katai la sfârșitul anului trecut. Nu o să-l comentez în detaliu – sunt puncte unde sunt de acord cu ce se spune pe-acolo, sunt lucruri pe care cred că oamenii care au contribuit ratează complet realitatea.

Dar cel mai important și cel mai deranjant lucru pe care l-am auzit acolo e că podcasturile au nevoie să iasă din faza de „hobby”, și să intre în faza de business. Și în momentul în care vorbim despre faza de business, vorbim despre marketing, vorbim despre cum să vinzi prin podcast.

Observați ce lipsește din imagine. Da, ascultătorul. Lui nu s-a gândit nimeni să-i dea conținut mai bun (s-a gândit, de fapt, în momentul în care au zis oamenii de „podcast narativ”, dar aia e o discuție mai lungă pe care o voi amâna până în momentul oportun). În majoritatea timpului, invitații lui Katai sunt foarte doritori să facă cele două lucruri pentru care oamenii fug de internet media clasic: să-i urmărească pe utilizatori și să le bage pe gât reclamă, cât mai creativ.

Eu nu cred că e nevoie de ordine, așa cum crede Dragoș Stanca, care s-a pus să îi strângă pe cât mai mulți într-un singur catalog de prețuri. Nu cred că e nevoie să le bage utilizatorilor reclame pe gât – de ce ar consuma reclama din podcastul tău, când poate consuma reclamă de pe YouTube, de pe televizor, sau de pe Spotify-ul gratis? De ce s-ar strânge mai mulți, la ce bun? Ca să consume ideile palide ale acelorași invitați plicticoși chemați din nou și din nou în interviuri împănate cu reclame? La ce bun?

Cred că podcasturile au nevoie de o perioadă de hobby reală. Una în care să-i auzim pe oameni vorbind despre altceva decât strategii de marketing¹. Una în care să nu vedem același tipic de invitați care vor să ne vândă ceva, sau vor să se vândă pe sine. Înainte să vină oamenii ahtiați după marketing, e necesar și util să ai niște voci sincere și un dialog deschis pentru oamenii care te ascultă, fără cenzură sau motivații financiare. Oameni care să nu-și facă chip cioplit din unde sonore.

Și podcasturi sincere, de hobby, făcute din pasiune pentru altceva decât marketing… da, astea sunt cam puține. Avem nevoie de ele, avem nevoie de o fază de hobby pentru ele în România, după ce avem o masă suficient de mare de ascultători, puteți veni să o parazitați. Dar mai așteptați o țâră, pentru că deja oamenii cred că podcast e un loc unde niște oameni vorbesc despre cum să facă bani din podcast.

Nu e nici necesar, nici util să avem un blogatu sau un chinezu în podcast. Nu avem nevoie de kooperative de podcast – am văzut rezultatele, au rămas practic o mână de bloggeri în țara asta după ce au făcut oamenii conferințe peste conferințe despre făcut bani din blog. Din fericire, nu se întâmplă asta pentru po… ooooh. Oh.

Mai jos aveți lista invitaților la evenimentul numit podfest. Vă rog, spuneți-mi ce anume lipsește din acea imagine. Lăsați-o pe Esca, că Esca e din alt film, ea o să bage o prezentare de-aia lăcrămoasă cu puterea convingerii sau pasiunea bate filmul, n-are nicio treabă. Fiecare a ales să se prezinte ca șef la oameni care împart bani. Deci, asta e. Se duse pe mama zmeului viitorul podcastului românesc. Nici nu am început faza pe hobby și am ajuns la faza pe bani puțini și pe cifre inventate marketing.