Podfest 2021

După discuțiile aprinse de anul trecut, mă așteptam ca și anul ăsta să fie niște lucruri foarte controversate. Spre surpriza mea, nu au fost. De fapt, e incredibil cât de normală a fost conferința Podfest anul acesta. M-am uitat la mare parte din ea, și am recuperat partea pierdută cu clipurile puse pe Facebook, mi-am luat și câteva notițe, și zic eu că merită scris măcar un scurt rezumat. Conferința a fost publicată în întregime pe YouTube, și poate fi urmărită prin acest link.

Alex Ciucă a dat prezentarea care a deschis podfestul, dar ar fi putut foarte bine să-l și închidă. Ca și anul trecut a venit cu informații foarte clare, și mă bucur că am pus și eu un pic umărul la prezentare vorbind cu el în prealabil despre Podcast Index (mulțumesc de shout-out). Doar că Alex a făcut mult peste ceea ce m-am așteptat - a luat cele multe feed-uri în limba română, le-a categorisit, le-a aplicat un proces de selecție, a eliminat podcasturile din Republica Moldova și radiourile, și au rezultat câteva informații chiar interesante:

  • 4000 de feed-uri de podcast din România;
  • 772 de podcasturi cu peste 10 episoade;
  • 172 de podcasturi cu peste 50 de episoade.

Cifrele astea îmi spun că deja există o mulțime de podcasturi. Îmi place că Alex a făcut „the grunt work”, dar e clar că e greu să ai un agregator pentru toate podcasturile de limbă română. Că da, podcasturile astea sunt mai degrabă de limbă română, dar sunt sigur că există și podcasturi românești în engleză și maghiară cel puțin.

Discuția între Andreea Vrabie și Monica Jitariuc nu m-a interesat foarte tare, mi se pare că erau acolo câteva inconsecvențe bizare: „când am început podcastul erau doar trei podcasturi românești” e un pic cam reductiv, mai ales că a început podcastul în 2017. Mi se pare că înțelegerea Andreei Vrabie în ceea ce privește podcastul e de fapt o chestiune supra-produsă, și am impresia că am prins un pic de plânset și legat de sistemul educațional, un pic clișeu și deja mi se pare că sunt așteptări prea mari de la un sistem educațional care și-așa produce prea mulți analfabeți funcțional. Poate că nu în „sistemul educațional” e soluția. Dar să nu deviem prea tare.

Nici discuția lui Robert Katai cu Sergiu Mircea nu a fost mult diferită; însă acolo mi se pare destul de clar de ce: din poziția în care e, BT nu prea vrea să-și ia riscuri, merge pe lucruri safe, bine bătătorite. Și e ok. În plus a dat de înțeles că ar fi tentați să se asocieze la proiecte deja pornite, deci dacă vă interesează, s-ar putea să există deschidere la ei. Într-adevăr, mi-a plăcut faptul că nu se rezumă la un podcast de business, și deși alegerea de gazdă pentru podcast este problematică din punct de vedere moral, și din cauza asta nu am dat play la niciun episod, văd destul de des BT Talks în topurile românești, ceea ce înseamnă că fac niște lucruri bine.

Dialogul dintre George Buhnici și Cristina Stănciulescu mi s-a părut însă mai bun. Anul trecut într-o discuție referitoare la podfest am dat de înțeles că Cristina mi s-a părut foarte timorată; de data asta, însă, a fost mai în elementul ei, chiar dacă Buhnici părea să nu-și dorească să fie pe scenă la podfest. Mi se pare că Buhnici încearcă să fie disruptiv, și într-un fel îi reușește; de la Buhnici e de învățat din ținută, din vorbire, omul e un profesionist al audio-vizualului și se simte, însă încercarea lui de disruptivitate mi s-a părut un pic prea exagerată, chiar dacă e evident că e o chestie studiată, pregătită. În fine, ce mi s-a părut foarte interesant de la el e afirmația că televiziunea și-a arătat limitele în perioada pandemiei, și probabil acesta a fost ultimul an mai important pentru televiziune, de-aici va descrește. Vorbea despre televiziunile de știri care mai oferă ceva util, dar nu a mai apărut nimeni nou în zona asta (o idee pe care o auzisem și de la Cabral când s-a întâlnit cu Micutzu). „Televiziunea e ca revista, e interesantă și e păcat că se pierde. În alte părți revistele încă au o viață”, un lucru pe care îl vedeam încă de pe la începutul anilor ‘10. Dar m-a bucurat s-o aud, dă o perspectivă interesantă asupra fenomenului.

Andrei Jianu de la ThinkDigital însă s-a abținut de a mai defila cu cifrele prost anunțate pe care le reclamam în postarea anterioară. Nu a insistat pe ele, ci a încercat să explice cum vede el lucrurile, și le vede destul de confuz. Din păcate se limitează la a vedea podcastul ca la un tip de interviu, și are o vedere foarte fluidă și neclară legată de ce e un podcast. În fine, toată prezentarea lui nu era pentru mine ca target, probabil oamenii de marketing se înțeleg între ei, treaba lor. La fel a fost și discuția Nicoletei Deliu cu Alex Livadaru. Problemă de target, deci am închis discuția, crezând că prezentarea lui Dorin Boabeș de la Mind Architect va fi după pauză. M-am înșelat, și am prins-o fragmentat, însă am prins esențialul.

Pe Dorin l-am cunoscut când Tudor Stoica m-a invitat la podcastul Rețeaua (din păcate înregistrarea a fost de slabă calitate pentru că travel kit-ul de înregistrare a fost destul de greu de configurat). În orice caz, Mind Architect, podcastul la care e co-fondator, este acum probabil cel mai de succes podcast din România; și se vede că are în spate o strategie inteligentă. Prezentarea lui a fost despre cum un profesionist face și crește un business, de aplaudat și admirat. Din păcate un modus operandi intangibil pentru majoritatea podcasterilor noi, însă e clar că face lucrurile la alt nivel și se simte în producția podcastului, dar și în comunitatea pe care o construiește.

După pauză am cam ratat înregistrările, însă am dat un pic înapoi și am ascultat prezentarea lui Paul Predu. V-aș da un link către canalul lui de youtube, dar primul lucru care se aude e un răget, deci poate că e mai bine să evităm. Mi-a fost neclară discuția - vorbea de folosit lightroom și Final Cut Pro pentru a înregistra podcastul. Altfel, aș pune sub semnul întrebării ideea de a asculta vocea ta în căști în timp ce înregistrezi, este o idee destul de proastă pentru că fizic delay-ul introdus de prelucrarea calculatorului ajunge să te blocheze de la a vorbi. Nu e doar experiența mea, și poate că ar fi bine să nu urmați sfatul ăsta - e ok să-ți pui căștile să îl asculți pe cel cu care vorbești, dar nu cred că e o idee foarte bună să te auzi pe tine. Ăsta e principiul pe care funcționează Speechjammer gun-ul japonez. Evitați lucrul ăsta.

Prezentarea lui Florin Roșoga mi-a stârnit o întrebare la care încă nu am răspuns. Florin spune că are 17.000 de ascultări pe episod, și ne arată statisticile din gazda podcastului lui. Florin mai recomandă să-l ascultați în iTunes și în Spotify, dar, pentru un motiv care îmi scapă, Florin nu ajunge cu podcastul lui nici măcar în top 75 Spotify sau Top 100 Apple iTunes. Eu nu îl acuz că minte, dar mi-aș fi dorit un răspuns la întrebarea „cum își explică el chestia asta”. Probabil am pus întrebarea prea târziu, sau prezentarea era preînregistrată, că nu mi-a răspuns. În fine, rămânem cu cifrele astea.

Dar ce mi se pare ciudat e că Florin zice că a început podcastul din 29 mai 2015 (ce îl face un pic mai tinerel decât ICR Podcast), și știu sigur că publica episodul 171 tot în aceeași dată. Probabil a fost nemulțumit de episoadele produse până atunci și a mai eliminat din ele, sau poate niște reptilieni l-au înlocuit pe Florin Roșoga din 2015 cu un alt Florin Roșoga și nu-și amintește exact când a început să înregistreze episoade.

Prezentarea lui Robert Katai de la final a fost chiar o introducere blândă în „cum se face un podcast”. Omul e foarte încurajator, prezentarea mi se pare foarte utilă dacă acum vrei să te apuci de un podcast. Sper ca în curând să avem niște link-uri unde putem vedea prezentările înregistrate separat.

Câteva idei: în primul rând, e clar că oamenii, creatorii, chiar și oamenii de digital marketing s-au săturat de podcasturile de interviu. Podcastul de interviu e o chestie dificilă, nici măcar Andreea Esca nu-l face bine, și dacă intrați în câmpul ăsta trebuie să vă gândiți: „trebuie să fiu mai influent și mai bun la interviu ca Andreea Esca”. Nu că ea s-ar pricepe foarte tare, ea vine cu numele, însă nu se pricepe să arate respectul necesar față de interlocutor, care e o chestie mult mai complicată pe audio decât într-un studio de televiziune. Dar am mai vorbit despre podcasturile de tip interviu și în alte dăți. Ce vroiam să zic e că nici măcar Robert Katai nu are un răspuns la „ce poți face dacă nu un 1-la-1” - ideile lui sunt să mai aduci un moderator și încă un intervievat, sau pe-acolo. Ceea ce nu cred că e suficient sau util. Poți avea un podcast fără interviuri.

Din păcate mi se pare că oamenii de marketing sunt prea fixați pe tineretul digital, uitând că de fapt nu (doar) acela e publicul de podcast. Mai mult, insistă că lumea ascultă podcasturi în mașină, ceea ce e ok, dar nu e singurul mod de a asculta podcasturi. Dar uită că există un public mai degrabă deschis la ascultat podcasturi: profesioniștii care au meserii fizice care cer atenția vizuală, dar nu solicită mult intelectul. Un tâmplar, un instalator, un agricultor e mai degrabă deschis să asculte podcast, iar programele care se produc acum în materie de podcast nu li se adresează. În schimb, este saturată piața tineretului digital care dorește să lucreze în social media sau domenii asociate, ori acela e fix publicul cu cea mai puțină atenție, care preferă video pentru a avea o ancoră care să-i țină lipiți de ecran.

Asta ar fi revoluția pe care mi-aș dori-o de la podcasting-ul românesc pe anul 2021-2022. Să sară din publicul tânăr urban, să se facă accesibil în alte zone sociale. Discuțiile despre marketing sunt vag interesante pentru cineva care lucrează în marketing, dar nici pentru aceia. E o piață, dar e supra-saturată. Lipsește diversitatea.

Altfel, mi se pare remarcabilă evoluția în materie de formă - podcasturile românești nu sunt doar mai multe decât credeam, dar sunt și mai bine produse. Există mult conținut religios, ceea ce e un no-brainer (conținutul religios e incredibil de prezent și pe-afară). Ah, și mi-aș dori sincer să aflăm dacă se fac podcasturi românești în engleză, maghiară sau germană, sau altă limbă.

Per total, podfest 2021 a fost o conferință foarte ok, mi se pare că e de învățat de pe urma speakerilor de acolo. Voi adăuga link-uri la postare în caz că va exista o comunicare oficială cu unde se pot vedea înregistrările.