Presă online așa cum trebuie

O să fac ceva ce nu prea îmi stă în caracter; O să vă spun cam cum citesc eu știrile în ultima vreme și o să dau un exemplu care mie mi se pare bun. Nu e o recomandare, e un exemplu. Poate și alții fac la fel.

Acum ceva vreme mi-am făcut (cred) ceva cont pe site-ul ziarului Adevărul. Cînd mi-am făcut cont acolo, mi-am activat automat și newsletter-ul lor. O vreme l-am ignorat, și îl ștergeam, după care am început să-l citesc.

Acum ceva vreme mă gîndeam la cum aș vrea să arate o platformă de ziar în online. Din lucrurile pe care le gîndeam acolo multe lucruri nu prea se înțelegeau bine cu lucrurile pe care le avem acum în online: știrile la secundă, de exemplu, dispăreau. În schimb, mi se părea necesar un ciclu editorial complet, în care să gîndești lucrurile pe care le scrii, în care oamenii să vină cu analize, cu informația pusă în context. Evident, nu știu foarte multe despre cum se făcea jurnalism acum ceva vreme, cînd lumea mai citea ziare, dar unele lucruri aveau sens.

Ce a făcut Adevărul mi se pare un prim pas excelent în direcția bună. Primesc cam patru e-mail-uri pe zi de la ei, cu cele mai importante știri la momentul respectiv; însă tocmai aceste e-mail-uri, felul în care sunt organizate, sunt motivul pentru care în ultima vreme citesc știrile mai ales de la Adevărul:

  • Au o știre ‘vedetă’, pe care o pun, mare, ca și headliner pentru ‘ziar’ (e-mail).
  • Fiecare știre este însoțită de o imagine sugestivă; știrea + imagine = love, și mă conving foarte des să ‘dau click’ dacă chiar mă interesează știrea.
  • Nu folosesc stupizenii gen ‘Click aici’, ‘Nu o să îți vină să crezi’ (click aici să VEZI cum o să rămîi PROST! ȘOCANT!). Cel puțin nu folosesc în newsletter-ul pe care îl primesc.
  • Site-ul de mobil e chiar decent; citesc, așadar, știri multe pe mobil.
  • Conținutul este destul de bun. Nu știu și nu îmi pasă cine controlează politic Adevărul. Pe bune, nici nu m-am interesat, nici nu-mi pasă. Dar ce am văzut e că au multe știri care prezintă doar informația, fără prea multe interpretări. Desigur, sunt manipulări subtile, ați putea zice. Da, dar dacă sunt suficient de subtile, înseamnă că nu-mi impun ele mie o concluzie. Așa e ok să mă manipulezi.
  • Au conținut la care se vede că s-a făcut mult research. Și nu glumesc; de exemplu au un articol publicat pe tema celor mai bune licee din țară. Și trec prin fiecare județ și fac o analiză a celor mai bune trei licee. Mult material, și mult material bine documentat.

Nu spun că sunt singurii care fac asta (că nu știu). Nu spun că sunt cei mai buni, sau ceva de genul, că nu am făcut o analiză comparativă. Nu spun că știrile de la ei sunt sursa perfectă de informație; spun doar că sunt primii pe care i-am găsit în România care să înțeleagă și să adapteze ideea de ziar la online.

Și mai spun că modelul poate fi folosit și de alții care vor să facă presă. În domeniul ăsta, concurența e excelentă. Dar deocamdată îmi place stilul lor, e OK pentru mine.

Voi cum citiți ziare? Și atenție, zic de ziare. Știrile din domeniile mele de interes și blogurile care mă interesează mi le citesc folosind Feedly, cum explicam mai devreme.

PS: Și pentru că am uitat: ca și supliment, mai citesc (și vă recomand) Știrile zilei, rezumatul zilnic făcut de Vali Petcu.