Quo vadis, Domine?

Sunt atît de multe lucruri de spus aici încît nu știu de unde să încep. Rar mi se întîmplă să pregătesc mental un articol vreme de un an;

pentru articolul acesta mi-am început notițele acum aproape un an, pentru că simțeam nevoia să îl scriu. Dar exact acum, înainte să îl scriu, m-am decis să dau notițele la o parte, pentru că m-am decis să nu fac demonstrații; în plus, multitudinea de exemple ajutătoare ar încurca mai mult. O să dau unul singur, amuzant: prins de beția sărbătorilor, Crin Antonescu s-a grăbit să ne pună sub protecția Sfîntului Cristian, că așa a auzit el că pe 25 decembrie sărbătorim pe cei cu numele de ‘Cristian’. Bine, probabil cineva din staff s-a prins destul de repede și a șters urarea la fel de repede, însă ea a stat suficient cît să fie surprinsă de diverși malițioși de dreapta, care să se și revolte, sau să se amuze.

Nu o să mă iau de religiozitatea politicienilor. Ipocrizia lui în legătură cu religia e naturală; în fond, el trebuie să simuleze religiozitatea asta pentru electorat fiindcă fiecare vot contează. Tradițional, poporul român este un popor creștin și chiar dacă majoritatea românilor contemporani au fost educați sub comunism într-o atmosferă laică, mai ales în mediul rural religia încă mai ocupă un loc foarte important; biserica din sat rămîne încă un loc central în mintea națiunii.

Nu același lucru se întîmplă în ceea ce considerăm acum elită intelectuală, formată dintr-o mulțime de tineri ‘open-minded’ care emană ateism în cel mai ignorant mod posibil. De exemplu, Remus Cernea, campionul verde, a refuzat să jure pe biblie, preferînd să jure pe conștiință, neînțelegînd că deja avea conștiința pătată.

M-am săturat de ateism. Ateismul este o religie ignorantă, e religia lui ‘NU’, o religie care nu poate să se hrănească decît cu distrugerea a tot ce e în jurul ei. Și vorbesc despre distrugere pentru că ateismul nu mai este deloc un refugiu pentru cei oropsiți de ignoranța religioasă, nu; a devenit dintr-un bastion al luptei pentru bunul simț într-o adevărată armie pusă pe distrugerea valorilor creștine. Cum s-a întîmplat asta? Nu contează foarte tare; cert este că în momentul acesta mă simt înconjurat de noua religie a ateismului, și m-am săturat de ea.

WM_strip_DK_20120214
Wulff & Morgenthaller  2012/02/14

Generația mea atacă în neștire: religia, marele inamic al bunului simț. Opiul națiunilor. “Amice, eu nu am prieteni imaginari”. Se repetă obsesiv referințe la Tanacu, se fac filme. Suntem atei, suntem tari. Lovim creștinismul în neștire. Ah! Crudă soartă. Nu am avea curajul să dăm o palmă similară islamului, așa-i băieți? Ne e cam frică să ne legăm de amicii mohamedani, nu? Dar creștinismul e o țintă facilă; putem să facem mișto cît încape. Fredo & Pid’jin, cunoscutul web-comic românesc, are un personaj numit Jesus. Southpark au făcut o mulțime de mișto-uri la adresa lui Iisus. Cumva, Mohamed nu are parte de o tratație similară. De ce? Trick question: răspunsul politic corect este că Islamul este prigonit de creștini, iar creștinii prigonesc cam tot ce înseamnă bun simț pe lumea asta. De fapt, e impractic să fii ateu într-un mediu în care următorul pas e o bombă sub casă.

Și chiar dacă generația mea vede în creștinism numai ignoranță, sunt aici ca să afirm contrariul. Mă dezic de generația mea, ignorantă pînă la Dumnezeu și înapoi; creștinismul este piatra de temelie a societății în care trăiesc, este motivul pentru care eu am libertatea de a fi ateu dacă asta îmi doresc. Generația mea uită, cu bună știință sau nu, dar societatea occidentală e o societate care nu are sens fără creștinism. Capitalismul, pentru a funcționa corect, are nevoie de componenta morală pe care o dă creștinismul, altfel se alunecă într-o foame de bani numită corect ‘corporatism amoral’ (dar să nu intrăm în lecții de economie acum).

Creștinismul este fundația pe care s-a construit Europa modernă. Mergi în orice oraș din Europa, o să remarci bisericile. Nu sunt moschei. Nu sunt ashramuri. Nu sunt nici piramide, nici temple celtice, nici altare shintoiste. Ce ar fi fost poporul român fără creștinism? Doar niște oameni vorbind o latină stricată; creștinismul a fost cel care ne-a coagulat ca și popor, care ne-a făcut să rezistăm invaziilor turcești, de exemplu. Creștinismul ne-a dat tăria morală de a fi ‘români’.

Și, de fapt, despre asta vroiam să vorbesc. Despre tăria morală. Despre forța de a rezista în fața abuzurilor. Sub comunism, oamenii s-au refugiat în religie; acesta e motivul pentru care comuniștii au inventat lucruri atît de groaznice precum experimentul Pitești. Creștinismul, deși în mare de acord cu idealurile de egalitate, de bună înțelegere, de colaborare între oameni ale comunismului, a fost principalul inamic al comunismului. De ce?

Spirit. Exact lucrul pe care vrea să-l distrugă ateismul. O generație lipsită de spiritualitate a adoptat ateismul en-masse. Creștinismul, chiar dacă e folosit pentru a ‘manipula’ mase de oameni, este o experiență individuală. Te lasă să gîndești pentru tine însuți, chiar dacă de-a lungul istoriei abuzurile (gen Inchiziția) au fost nenumărate; în cele din urmă, fondul extraordinar al creștinismului e libertatea interioară. E sprijinul moral pe care îl primești necondiționat, căci Dumnezeu te iubește înainte să Îl iubești tu. E o experiență individuală care se poate manifesta la nivelul întregii societăți. Dă speranță, dă încredere; cînd ai primit speranță și încredere în tine de la misionarul ateu cu care ai vorbit în ultima vreme?

‘Amice, eu nu am prieteni imaginari’. M-a amuzat ideea cînd am auzit-o prima oară. Apoi însă am auzit replica asta de nenumărate ori, din gura celor care chiar nu pricep că o experiență individuală este, mai presus de orice, o experiență individuală. Nu încerc să vă impun experiența mea individuală cu filosofia creștină, nu încercați să o faceți voi cu mine. Prieteni imaginari? Fie. Prefer prieteni imaginari care mă ajută să trec peste depresii decît prieteni reali care să mi le hrănească.

Ca și creștin, nu consider însă că am prieteni imaginari. Asta pentru că deși sunt creștin, nu sunt ignorant. Îți respect dreptul de a fi ateu, îți respect dreptul de a fi ce vrei tu, e o libertate pe care mi-o doresc și eu, ca și creștin. În ultima vreme însă creștinismul este prigonit mai ceva ca pe vremea lui Nero.

Petru vroia să plece din Roma, departe de prigonirea Imperiului. Erau prea puternici, nu reușea să le reziste, și fugea de puterea lor; pe drum însă se întîlnește cu o imagine a lui Iisus, care venea din direcția opusă. “Domine, quo vadis?” “Romam vado iterum crucifigi, vine răspunsul. Așa prinde curaj Petru să se întoarcă în Roma, să-și continue lucrarea; acceptînd soarta de a fi crucificat, cerînd însă să fie crucificat cu capul în jos, considerîndu-se nedemn de a fi crucificat precum Iisus. Și, desigur, bulversînd o sumedenie de secte anti-christice din epoca modernă, ce au adoptat crucea inversată necrezînd că e de fapt simbolul urmașilor lui Petru, adică al papalității.

În momentul ăsta, însă, nu mai există nici un Petru care să-l oprească pe Iisus de la a fi răstignit. Și Iisus se răstignește, în fiecare sketch comic ce îl include, în fiecare serial care se amuză pe seama lui Iisus se răstignește din nou.

Metaforic vorbind, Iisus moare din nou, de data aceasta nu pentru păcatele noastre, ci pentru libertățile noastre. Iisus ne-a adus pînă aici. Iisus mă va duce mai departe, pentru că (și aici zîmbesc un pic amar), precum Toma, am cerut să îi văd rănile. Acum le văd, și cred.

– Quo vadis, Domine?
– Romam vado iterum crucifigi.
– I’m in.


71 Replies to “Quo vadis, Domine?”

  1. Roxana Chirilă

    @VOC

    Ăsta e ateismul care mă enervează pe mine, pentru că reprezentanții îți dau în cap cu el. Te întâlnești cu un personaj de genul și nu prea e mare diferență față de „Citește ca să te convingi că Iisus e salvatorul lumii!”

    N-am zis că e bau-bau. Dar e enervant și îngrijorător cam în aceeași măsură ca Martorii lui Iehova.

  2. VOC

    Excelentă tehnică retorică: ești prea prost să înțelegi. Jeez, never heard that one before.

    Îmi zici că nu sunt capabil să argumentez și că nu înțeleg? Ce-ar fi să zici mai puțin și să demonstrezi mai mult în schimb? Aia cam lipsește. Până una-alta nu văd decât sentințe: ateismul este religie, afirmația cum că Dumnezeu nu există este „core-belief”. Ai zice că tu ești ideologul-șef al acestei așa-zise religii. Creezi un om de paie și te lupți cu el. Ad-hominem-ul nu este singura ta armă.

  3. Dorin Lazăr

    Tu realizezi că am încetat să-ți mai urmăresc argumentele din momentul în care ai demonstrat repetat că nu ești în stare să înțelegi?

    Să-ți explic, ca la proști, vorba ta. Cît timp eu discut despre o treabă, și tu, cu argumentele tale, total pe lîngă subiect, discuți despre cu totul altă treabă, nu putem avea un dialog. Așa că mă voi rezuma la atacuri la persoană.

    Ca să îmi dai de înțeles că ai înțeles, poți să taci. Adică efectiv să nu mai spui nimic. Aia o să-mi arate mie că ai început să înțelegi că ai o problemă de înțelegere și de comunicare, și că îți vei lua timpul să reflecți asupra: 1) articolului scris, 2) comentariilor pe care le-am făcut.

    Dacă nu… oh well, o să vezi.

  4. VOC

    Să-ți explic, ca la proști, vorba ta. Cît timp eu discut despre o treabă, și tu, cu argumentele tale, total pe lîngă subiect, discuți despre cu totul altă treabă, nu putem avea un dialog. Așa că mă voi rezuma la atacuri la persoană.

    Meștere, eu am pornit această dezbatere când ți-am atacat afirmația că ateismul este o religie. Dacă tu vrei să vorbești despre altceva, suit yourself, dar tu ești în afara subiectului. Eu te întreb de ce ateismul este o religie, tu începi să-mi povestești cai vezi pe pereți despre construire și distrugere (ce legătură are asta?!) și apoi pe nepusă-masă îmi zici că-s prost și nu înțeleg. QED, vorba poetului.

  5. VOC

    @Roxana: ai întâlnit atei propovăduind pe stradă? Ți-a sunat cineva la ușă să-ți aducă vestea bună a ateismului? Ateismul este în general o reacție. Tu zici „eu cred în Dumnezeu”, eu zic „de ce?”. Ăla este marele ateism militant. Am avut tupeul să mă leg de o idee (observă că nu mă leg de tine personal și nici nu-ți interezic să crezi ce dorești) pe care unii par să o considere „sacră” și în afara oricărui atac. Ei bine, pentru mine nu există idei sacre. Dacă mie mi se pare că afirmația că un zeu există necesită justificare, o să cer acea justificare. Și n-o să-mi cer scuze pentru asta.

  6. Dorin Lazăr

    Dragă domnule,

    Acolo unde ți-am zis că ești prost deja era prea tîrziu. Un minim de politețe m-a oprit din a-ți spune de prima oară lucrul acesta.

    Tot ce arăți aici este că ești un ateu militant ignorant, a cărui gîndire limitată nu ar putea să înțeleagă noțiuni precum compromis sau chiar să recunoască greșelile propriei părți. Așa cum am explicat, ateismul este o religie ignorantă, am demonstrat-o – era momentul în care, indiferent de cît de invalid ți se părea argumentul meu, puteai să te oprești, și să te gîndești: “Bă, ăsta nu cumva tocmai m-a făcut ignorant?”

    Nu numai că te-am făcut ignorant, dar ești un egocentrist intolerant, care nu poate accepta că, într-un mod relativ, ar putea chiar să se înșele. Nu numai asta, dar te-ai dovedit destul de redus intelectual, recurgînd la atacuri irelevante, răspunzînd cu niște chestii hilare.

    Acum, dacă eu ți-aș răspunde, m-aș coborî la nivelul tău: ignorant, egocentrist intolerant. Ateismul, domnul meu, este intolerant înainte de toate. Iar tu dovedești asta, aducîndu-ți asupra ta și atacuri ‘ad hominem’.

    Oricum, nu aș putea să te atac ad hominem. Deoarece nici o ființă gînditoare nu ar putea fi atît de ignorantă ca tine, prefer să cred că ai doar probleme de exprimare, înțelegere și comunicare.

    Ca să nu zic că ești bou și faci asta intenționat.

  7. VOC

    Oricum, nu aș putea să te atac ad hominem.

    Bancul zilei. Și acea remarcă cum că eu aș avea o agendă ascunsă cum se numește mai exact? Sau chiar mai recent:

    Tot ce arăți aici este că ești un ateu militant ignorant, a cărui gîndire limitată nu ar putea să înțeleagă noțiuni precum compromis sau chiar să recunoască greșelile propriei părți.

    Așa cum am explicat, ateismul este o religie ignorantă, am demonstrat-o

    Și eu ți-am demonstrat că demonstrația ta nu face doi lei, cu alte cuvinte ți-am demonstrat că n-ai demonstrat nimic.

    era momentul în care, indiferent de cît de invalid ți se părea argumentul meu, puteai să te oprești, și să te gîndești: “Bă, ăsta nu cumva tocmai m-a făcut ignorant?”

    Sunt la curent cu operațiile pe mulțimi și cu logica categorică. Dacă tu zici că ateismul este ignorant și eu sunt ateu atunci tu afirmi că eu sunt ignorant. Nu e nevoie de prea multă putere de calcul pentru asta și nici de vreo pauză semnificativă. Totuși n-am înțeles ce-ai vrut să zici cu asta. Poate revii cu o explicație.

    Nu numai că te-am făcut ignorant, dar ești un egocentrist intolerant, care nu poate accepta că, într-un mod relativ, ar putea chiar să se înșele.

    Ad hominem + straw man (poate explici de unde ai tras concluzia că nu pot să accept că m-aș putea înșela).

    Acum, dacă eu ți-aș răspunde, m-aș coborî la nivelul tău: ignorant, egocentrist intolerant.

    Din nou, minunată tehnică retorică. 😀 Dezvoltă, că nu prea înțeleg cum răspunsul te-ar putea coborî în nivel.

    Ateismul, domnul meu, este intolerant înainte de toate.

    Ipse dixit.

    Iar tu dovedești asta, aducîndu-ți asupra ta și atacuri ‘ad hominem’.

    Dacă ești ținta unui atac de tip ad-hominem înseamnă ceva că ești intolerant? Dorin zice lucruri trăznite.

    Ca să nu zic că ești bou și faci asta intenționat.

    Meștere, din partea mea poți să zici ce vrei. Nu e ca și cum afirmațiile tale ar avea darul de a schimba realitatea.

    Eu am vrut un singur lucru: o demonstrație tehnică, seacă în sprijinul afirmației că ateismul este o religie. Am primit asta? Nu. Am primit doar insulte și diverși red herrings. Într-adevăr, eu sunt cel cu probleme de argumentație. 😀

  8. Dorin Lazăr

    Ai avut ocazia unică să taci. De două ori. Ești doar un fraier arogant care crede că vine la mine pe blog să se certe cu mine pentru că nu are cu cine să se certe pe stradă. Înțelegi de ce m-am săturat de atei militanți? Pentru că sunt la fel de enervanți și ignoranți ca tine. 🙂

  9. VOC

    Sticks and stones, love. Ai extrem de multe de spus la adresa mea, dar trist de puțin de spus pe subiect.

    Sunt ateu militant pentru că am avut tupeul să răspund la mistificarea ta. Ateii trebuie să tacă și să-și vadă de treabă.

    Cât despre aroganță și ignoranță, vezi-ți creștinește de bârna din ochiul tău.

  10. VOC

    Ești doar un fraier arogant care crede că vine la mine pe blog să se certe cu mine pentru că nu are cu cine să se certe pe stradă.

    De fapt, o analogie mai bună ar fi că tu m-ai oprit pe stradă să-mi spui că ateismul este o religie și eu, în loc să fiu de acord și să-mi văd de treaba mea ți-am cerut ca nesimțitul să-mi demonstrezi asta. Te pui cu ateii ăștia militanți ignoranți și agresivi? 😀

    îhî

    Cred că ai vrut să spui „QED”.

  11. Nautilus

    “Mergi în orice oraș din Europa, o să remarci bisericile. Nu sunt moschei.”

    Realitatea parcă e puţin diferită…

  12. Dorin

    Dacă nu aș fi vorbit cu oameni proaspăt întorși din Paris care să-mi vorbească numai despre Notre Dame (care mie mi se pare destul de anostă), aș fi fost de acord cu tine. Poate.

  13. Anna Condor

    Felicitări, frumoasă postare. Puțini oameni în țara noastră (și în generația noastră) care au curajul să aducă aminte Românilor că Dumnezeu este, că Dumnezeu se lasă căutat și se lasă atins, se lasă găsit!

Comments are closed.

Sprijină dorinlazar.ro

GDPR

Uniunea Europeană vrea să vă informez că nu vă folosesc datele personale pentru nimic. Și o fac aici.