De ce e rapul o muzică proastă

Zilele trecute am găsit pe o rețea socială un articol despre hip-hop scris de un cunoscut. Articolul e scris cu entuziasmul tipic al unui om cu adevărat pasionat de fenomen (și el e băgat până în gât acolo, și știe despre ce vorbește), însă mi-a atras atenția un fragment:

De ce unii ascultători nu sunt atinși de piese despre care știm că sunt bune? Pentru că-s proști. Punct. Atât. Fără circumstanțe atenuante, fără determinări secundare. Nu-i duce bila.

E destul de facil să îi faci proști pe cei care nu sunt atinși de propriile tale preferințe. Poate au fost momente în care și eu pe acest blog am fost printre cei care am făcut proști în stânga și-n dreapta. Prostia e însă o chestiune relativă. E foarte ușor să zic că ceva e prost și într-un fel chiar ceva mai extins decât Crypto pot să fac acel ceva prost cu argumente. Pe de altă parte, s-ar putea să fie o treabă în care altcineva crede. E ok, nu trebuie să ne sfiim de a recunoaște și sancționa prostia. Însă trebuie să înțelegem ce anume identificăm ca fiind prost. Iar în momentul în care prost este oricine nu gândește ca mine, am o problemă.

Dialogul nostru a continuat, și am ajuns în cele din urmă să afirm că rapul (cum bine am fost corectat) e o muzică proastă. Și o să vă explic de ce1)ioi, ce introducere lungă. Dacă nu vă place hip-hop-ul puteți să vă opriți aici, deja știți ce e de știut. Dacă vă place, mergeți mai departe.

Pe la începutul vieții mele raționale2)consider că există o vârstă a raționalității în care începi să înțelegi cum merge universul, să citești primele cărți pe care le alegi tu și să emiți primele idei gândite de tine însuți, deci undeva pe la vârsta de 12-14 ani fenomenul hip-hop a fost destul de important. Inițial era doar partea din hip-hop strecurată în muzica de dans, după care am început să descopăr artiști. NWA, WuTang, Dr. Dre, Snoop Dogg și irepetabilul Tupac Shakur. Am ținut aproape de fenomen (cât de aproape am știut și m-am priceput). În liceu am scris un articol celebru “Raplica” în care dădeam o replică virtuală în revista liceului unui fan de rock (ce își exprimase adorația pentru nu-mai-știu-ce într-un număr anterior). Eram combativ (ca acum) și eram pasionat. În facultate eram unul din cei care descopereau “The 7 days theory”3)Fanii 2pac știu despre ce e vorba; în principiu e o teorie a conspirației conform căreia Tupac era încă în viață. Ascultam cam tot ce prindeam, că era de la noi sau de afară. Nu mai e nevoie să spun că acum 15 ani dacă îmi spuneai că rapul e o prostie sau o muzică proastă te linșam de unul singur dacă era nevoie.

Am mai crescut, și 15 ani mai târziu realizez că nu mai ascult deloc rap. Din punctul meu de vedere rapul a devenit o muzică proastă, care s-a învechit foarte rău. Uneori mai ascult doar ca să mă asigur că nu s-a schimbat nimic; și dincolo de amintirile plăcute și melancoliile după niște vremuri în care eram mai tânăr, rapul nu stârnește absolut nimic în mine.

Dar nu ăsta e motivul pentru care rapul e o muzică proastă. Nu-mi mai place mie, asta e, se întâmplă. Dar sunt câteva elemente4)cuvânt cheie în hip-hop, cineva o să facă spume la gură care descalifică rapul și o transformă într-o muzică proastă.

În primul rând, muzica. Pe la începutul anilor 2000 admiram negativele clare și un pic lucrate de la BUG Mafia. Erau o evoluție serioasă față de ce folosiseră pe albumele anterioare, munciseră la negativele respective, munciseră cu ele, se potriveau mai bine versurilor. Dar nu e ca și cum există ceva cu adevărat interesant în muzica propriu zisă. Muzical, piesele rap sunt rar ceva de ascultat. În rarele cazuri, artiștii care fac muzica vin din altă arie, așa cum se întâmplă în cazul colaborării dintre Deliric și Silent Strike. Acolo muzica rezistă de una singură. Dar e meritul artistului de muzică electronică, nu al artistului de rap.

Muzica nu se oprește la instrumente. Și vocea poate fi parte din “muzicalitate”, și să facă armonie cu ceea ce vrea să transmită piesa. Însă cei mai mulți artiști ignoră acest aspect, și nu reușesc să se sincronizeze cu ceea ce transmit, sau să imprime personalitatea lor pe piese. Cei care reușesc… Dar să nu deviez în direcția aceea deocamdată. Ideea e că marea majoritate, și mai ales marea majoritate a artiștilor hip-hop underground și hardcore ignoră complet aspectele legate de formă.

Și aici e problema. Rapul e numai și numai despre formă. Hip-hop-ul e despre formă și despre prezentare, nu este despre mesaj și conținut, în ciuda a orice doresc să spună cei care cred încă în puterea rapului. Hip-hopul definește forma pentru toate cele patru elemente. Conținutul e la liber. Și cei mai mulți artiști hip-hop nu înțeleg acest aspect, și nu lucrează la formă. Lucrează la conținut, înainte să stăpânească forma. Ca și sidenote, ăsta e motivul pentru care Rapper’s delight, o piesă scurtă la cele 14 minute și jumătate5)no joke nu transmite un mesaj revoluționar, ci e făcută să sune bine. Rapper’s delight e despre formă, nu despre fond.

Iar foarte des în rap, problema se rezumă la cât de repede poți să transmiți un mesaj inteligibil. Să luăm de exemplu Look at me now, o piesă în care Busta Rhymes face un efort verbal extraordinar. Busta stăpânește tehnica perfect, are flow, viteză, are tot ce trebui. Fundalul sonor e minimalist; accentul e exclusiv pe formă. Versurile? Ok, hai să fim serioși. Piesa nu e altceva decât lăudăroșenie de băieți cu bani. Nu e niciun motiv să transmiți un mesaj; Look at me now e o provocare din seria uite ce pot eu să fac. Chestie pe care o fac și maneliștii în spatele blocului când beau spirt tras prin pâine, sau cocalarii de rit nou care iau o gură de scorțișoară.

Forma, așadar, poate să fie un lucru interesant, uneori funcționează, alteori nu. E muzică? Da și nu. Cultural relevantă? Da. Muzică de calitate? Cine decide? Eu? Tu? Putem foarte bine să spunem că e o muzică proastă.

Bine, Dorin, dar ce te faci că rapul e de fapt despre mesaj! N-ai înțeles nimic! Ej’ pruost!

Am evitat să discut despre conținut. Cel mai des, conținutul transmis de către artiștii hip-hop e ignorat. Succesul lui Grandmaster Flash and the Furious Five a fost nu că versurile lor sunt atât de adânci și de profunde, ci pentru că pe fundalul ăla sonor se poate da din fund în club. Oricât de mult și-ar dori să creadă că The Message a fost o piesă care a schimbat viziunea oamenilor asupra greutăților vieții negrilor în America, eu sunt mai sigur că singurul lucru schimbat a fost că niște băieți au făcut niște bani, și alții (și altele) au dat din fund pe piesa aia în club. Și faptul că oamenii ăia au dat în club din fund e mai important decât mesajul propriu zis.

Ca mare fan de Tupac, recunosc câteva lucruri. În primul rând că Tupac nu e deloc perfect ca și formă. Mi-a luat ceva să înțeleg chestia asta, dar niște oameni mai deștepți ca mine mi-au explicat și au dreptate. Tupac nu are un flow bun, ci un flow aparte. În al doilea rând, conținutul. Omul era paranoic și rasist. Da, are niște piese ieșite din comun, niște piese care te ating indiferent de culoare și poziție socială. Dar omul are și o mie de piese în care e rasist de la un cap la celălalt. Urăște negrii, urăște albii. Omul e plin de ură, și a transformat muzica sa într-o platformă pentru ură.

Dar mai e un aspect. Ok, sunt câteva piese reușite, piese care transmit ceva. Piesele astea sunt foarte rare, și ajung foarte rar să fie ascultate, pentru că au decis să transmită textual ce au de transmis. Cât de des ați ascultat și reascultat un discurs? Poate să fie oricât de bine făcut, un discurs ascultat pe repeat ajunge să fie ignorat.

Ăsta e motivul pentru care concentrarea pe conținut e greșită. Sigur, o să mi se spună, sunt artiști (x, y, nu contează cine) care au încriptat în piesele lor niște înțelesuri puternice și adânci. Dar, vin eu să vă întreb, de ce m-aș chinui să le descifrez?

Ca să ajungi la mesaj trebuie să treci de mai multe filtre. În primul rând, de filtrul muzical, fundalul e important, trebuie să te ajute să te concentrezi pe mesaj. În al doilea rând, rapul în sine, secvența trebuie prezentată corect, bine, și asta cere efort. Dacă treci de cele două piedici, dar ai un mesaj incredibil de criptic, de ce m-aș chinui să te ascult? Nu mai bine scrii tu o postare pe blog să te citesc? Cum să-ți urmăresc toate referințele obscure, greu de descifrat, și, mai ales, de ce să o fac?

Ăsta e momentul în care oamenii o să mă facă prost, dar, cum am explicat și mai demult, e vorba de o neadecvare a mesajului la mediul înconjurător. Nu îmi vorbești despre Wittgenstein când sunt pe jumătate mort de beat în club, iar muzica pe care o faci, ca și formă, nu poate fi pusă altundeva.

Ăsta e motivul pentru care hip-hop-ul are vârfuri rare și remarcabile. Dar când ascult rap nu ascult pentru ‘rap’, ci pentru că a reușit să creeze cu niște unelte (și rapul e o unealtă) o treabă relevantă pentru mine cultural, emoțional sau altfel. Dar marea majoritate a creațiilor rap sunt irelevante, demne de aruncat la gunoi sau consumat în club. Vor avea valoare câtă vreme oamenii care ascultă acele piese vor mai avea atașament față de ele, dar cele mai multe sunt făcute pentru o seară în club sau pentru o vară de beție. Și dacă îi vezi pe cei care au pornit curentul, o să-ți dai seama că asta e destinația hip-hop-ului. Entertainment. Da, faptul că are mult text a atras foarte mulți oameni care vor să introducă un mesaj, politic, social sau personal. Dar asta nu înseamnă decât că cei care fac asta uită esența fenomenului și îl deviază.

Și oamenii care înțeleg că rap-ul e entertainment reușesc să facă treabă bună. De-asta Eminem (de exemplu) e mare, pentru că nu a uitat că e entertainer înainte de orice. Nu cu mult diferit de un om care face giumbușlucuri pe scenă pentru plăcerea spectatorilor.

Da, mi-e dor de începutul anilor 2000, când Paraziții încă mai aveau umor și Andrei Gheorghe (care încă mai avea dinți) i-a numit “cei mai mari poeți români contemporani”. Credeam ce spunea Gheorghe, și într-un fel rebeliunea celor de la Paraziții m-a ajutat să prind curaj. A fost bună. Aș asculta acum Paraziții? Nu chiar. Muzica lor a fost consumată, și-a făcut treaba, s-a dus. În schimb, ascult un Shine on you crazy diamond și descopăr noi valențe, mă face să simt ceva. Muzica Paraziților nu a rezistat în timp, mi se par acum penibili și grosieri, discutabili și naivi. În schimb Wish you were here sau When the levee breaks mă fac și acum să rezonez cu ele.

Nu spun că muzica rock e bună, sau că muzica pe care o ascult eu e muzica bună. E greșit să spun că muzica mea favorită e mult peste ce ascultă vecinul de la trei mese. Asta e muzica ce vorbește cu mine, îmi place, nu înseamnă că e universal bună. Nu tot ce e muzică rock e bun, nu tot ce e rap e prost. Doar că în general, unele lucruri supraviețuiesc mai bine timpului; iar muzica rap nu prea supraviețuiește frumos. E muzică prea despre azi, prea revoltată, cu un termen de expirare mult prea mic.

Iar artiștii hip-hop sunt prinși în propria lor cursă. Cum unul încearcă să facă ceva deosebit, să îmbine genuri sau să transmită un mesaj unui public mai larg, e hulit ca și trădător. Am vorbit despre Puya și despre Guess Who, doi români puternic contestați pentru că au transmis niște mesaje mult mai vandabile. Dar ceea ce nu vor să recunoască oamenii care îi hulesc e că mesajele celor doi au ajuns la o mai mare parte din populație, sunt deci mai reprezentative și chiar mai relevante cultural decât chestiile care le laudă a fi ‘extraordinare’.

Și de-asta rapul e o muzică proastă. Pentru că atunci când are succes și are șanse să fie cultural relevantă, e canibalizată de puriști, de analiști, de oameni care știu ei mai bine și fac ei chestii mai adevărate. În realitate, oamenii care “fac rap”, acești puriști și elitiști nu își dau seama că investesc într-o formă și ratează complet partea de comunicare. Pentru că muzica e despre comunicare, iar artiștii rap ratează exact partea asta.

Și dacă mai aud un “Yo yo yo!” o să turbez.

526731900_your_music_sucks_xlarge

NOTES   [ + ]

1. ioi, ce introducere lungă
2. consider că există o vârstă a raționalității în care începi să înțelegi cum merge universul, să citești primele cărți pe care le alegi tu și să emiți primele idei gândite de tine însuți, deci undeva pe la vârsta de 12-14 ani
3. Fanii 2pac știu despre ce e vorba; în principiu e o teorie a conspirației conform căreia Tupac era încă în viață
4. cuvânt cheie în hip-hop, cineva o să facă spume la gură
5. no joke

Comments

De ce e rapul o muzică proastă — 76 Comments

  1. Bun așa. Ca să economisesc timp, tratez doar chestiile cu care nu-s de-acord din articol:
    1. Presupui a priori că rapul se poate asculta doar în contextul clubului. Nu-s de acord, fiindcă, cel puțin în Brașov, rap-ul se face în mare parte la cyphere, sub formă de freestyle. Pe care nu poți să dai din glutei, unde taman forma te obligă să stai și s-asculți. Plus ț exemple de artiști care fac rap, pe care nu poți da din glutei, și care sunt foarte buni, așa că:
    De ce te-ai chinui să descifrezi mesajul? Muzica trebuie să fie o artă. Și arta e, vorba francezului, „about the journey”. Ascultând muzica aia, tu nu vrei să ajungi direct la o singură propoziție corectă logic care să fie chintesența unei piese, că așa emitem pansee sau dăm tweet-uri. :)) Muzica trebuie să te treacă printr-o serie de etape, și de fiecare dată când parcurgi drumul, să găsești ceva nou. Vezi și piesele de la Pink Floyd amintite de tine. Tu rezonezi cu alea. Ai cum să argumentezi că același fenomen nu se poate manifesta și cu elemente diferite?
    2. La momentul de față, rap-ul e axat pe formă. Corect. Nu am zis că nu e așa. E așa. Dar nu trebuie să fie așa, chestia asta trebuie schimbată. Asta cred eu, și-mi asum stigma unei eventuale naivități. Am avut discuția asta și-mi știi poziția. De ce ar fi muzica asta exclusiv pentru club? E ceva intrinsec în structura ei? Eu zic că nu. Nu tot ce e ritmic 4/4 și între 85-125 BPM (da, sunt generos) merge de dans.
    3. Esența fenomenului e subcultura. De-asta am vorbit mult în articol de nea Riesman și studiile lui. Nu cred că esența stă în entertainment, și am explicat de ce: fiindcă nu ăsta e scopul fenomenului cu pricina. Dacă un element al unui gen muzical e inutil, el va fi înlăturat în timp. De la The Message până azi, nimeni n-a simțit nevoia să înlăture partea aia din rap. De-aia e încă bine și sănătoasă.
    4. O scriu și aici, ca să fie treaba oablă: dacă citești articolul, vezi că îi fac pe oamenii ăia proști taman fiindcă au atitudinea pe care o critici și tu: inflexibilitatea aia care îi împiedică să găsească ceva mai mult decât au deja. Problema nu e că oamenii ăia au alte principii decât ale mele. Problema e că nu vor sau nu pot să le pună în dialog. Că lasă forma și estetica asta socială proprie subculturilor să le dicteze atitudinea fără să caute determinanții din spate. Ori forma în artă are un ansamblu de idei în spate, unul separat de mesajul operei artistice în sine. Ceva care o face să fie așa cum e, să arate/să sune așa cum o face. Că de-aia avem curente în artă. Asta n-ar fi o problemă dacă atitudinile astea nu ar fi semnificative pentru comunitate. Dar, din nefericire, sunt. Că țin oameni în spate, și asta e cel mai nasol.
    Dar e bine că există discuțiile astea și că, în sfârșit, oamenii intră în dialog și că putem pune întrebările astea mari. Din nou, mersi de input. O să pun și la mine ce-am scris aici, cu trimitere la articolul de față, și sperăm că o să facă niște oameni să se scarpine-n cap și să privescă cu alt ochi ce se-ntâmplă-n jurul lor.

    • În linii mari înțeleg ce vrei să zici. Poate ce e mai important e că în momentul în care tu îi numești proști pe cei care nu sunt suficient de flexibili; dar atitudinea ta îi rigidizează și mai tare. Aia e problema; tu te radicalizezi, ei se radicalizează, și dispare dialogul. Bine, se pune întrebarea dacă tu vrei să ai un dialog cu ei; tentația e să zici că nu, dar în momentul în care o faci te izolezi și realitatea devine o iluzie autoîntreținută.

      Cred că asta e singura mea adevărată obiecție la ce ai scris tu în acel articol; în rest, chiar dacă greșești, e ok. Nu l-aș contrazice nici pe copilul care la 15 ani asculta Tupac; în context, e ceea ce trebuia să facă copilul ăla.

    • Păi aia e, că vreau să intru-n dialog cu ei, de-aia și fac ce fac. N-am zis că prostia asta e o stare permanentă, nu fi cusurgiu. :))

    • Da’ mă, da’ când faci prost pe un om prost ăla scoate cuțâtul, nu negociază mental cu el însuși că poate ai făcut tu vreo metaforă sau gândești mai departe de doi metri. 😀

    • Eu vreau sa comentez articolul acesta nu-ti dau tie replica ,nu pot altfel.Rapul e o piesa muzicala , piesele muzicale se bazeaza pe forma incepind de la percutie pina la text.Ele sint facute sa bucure auzul care ulterior creaza niste emotii,nu sunt facute pentru ” creier” ,Pentru ”creier” aveti poezii ,texte ,discursuri,lucrari stiintifice,etc.Rapul are vibe-ul lui aparte ,ca si popul,blues ,country,etc.Si da a inceput cu mesage sociale ,desprinse din cartiere ,dar haideti sa gindim rapul cu asa vibe puternic ,revolutionar nu poate fi combinat cu niste texte despre m-a inselat pussy sau ti-am dat inima si a-i dat-o la organe cu toate el mai tirziu capata o gramada de ramuri unde deja se cinta si despre avioane de hirtie.Si pesele rap fara o forma placuta auzului dar cu un mesaj social puternic sint ascultate de citiva oameni mai ales in ziua de azi.Tupac si rapul a fost ceva nou pentru americani deaceia a avut succes ,dar daca il punem pe Tupac in concurenta cu raperii din prezent nici nu stiu.Ca sa nu ma intelegeti gresiy e bravo omul a transmis mesaje sociale indreptate spre bine,dar oamenii majoritatea sint fiinte emotionale mai mult ca rationale …am obosit de scris am multe de spus dar ajunge credca ….

  2. Apropo de utlimul tau paragraf, tocmai ce publicasem un articol despre “adevarati” 🙂

    Cat despre rap, desi il apreciez ca manifestare artistica si am un pasionat in birou (pe vremuri implicat in miscare), nu-l pot considera muzica dupa canoanele proprii. Asa cum pe DJ ii consider “entertaineri”, dar nu muzicieni, pe raperi am ajuns sa-i consider un fel de poeti ai trairilor de nisa (culmea, inca mai pot aprecia un Wu Tang vechi sau un Rakim, dar rapul nu a fost niciodata principala mea sursa de divertisment).

  3. @baronusambata: porneşti de premisa greşită că arta e pentru toată lumea. Arta e pentru elite, nu pentru pulime. Pentru pulime există kitschul, care ajunge să fie artă atunci cînd e încadrat într-un concept. Andy Warhol a dus kitschul la rang de artă, dar e printre puţinii.
    Dacă te uiţi un pic înapoi, în istoria artei, o să înţelegi la ce mă refer. Venus a lui Botticelli are gîtul imposibil de lung pentru o femeie normală şi o mînă mai scurtă, dar asta nu-l face pe Botticelli mai puţin artist. Ca să înţelegi tabloul trebuie să ştii contextul: e parte dintr-o serie de trei, e comandat de Medici şi e inspirat de discuţiile cu intelectualii vremii (poeţi, scriitori, învăţaţi, filozofi – deşi ăştia erau mai puţin) pe marginea poemelor poeţilor romani (de exemplu, Ovidiu, ăla care-a trăit la Constanţa începutului primului mileniu). Mîna mai lungă are o logică, gîtul mai lung are o logică.
    Toată istoria artei, inclusiv pînă în prezent, fiecare curent se bazează pe context istoric şi pe nişte oameni citiţi care aveau prea mult timp liber, se întîlneau la un vin şi discutau politică, multă filozofie, literatura vremii şi artele vizuale ale vremii, probabil şi muzica, se enervau şi se gîndeau s-o revoluţioneze. Fiecare curent artistic e o rebeliune generată de precedentul, inclusiv pînă după 1970.
    Rapul este, cel mult, counter culture, nu poţi să-l încadrezi în arta muzicală. Arta muzicală e aia studiată intens, parte dintr-un curent artistic, parte dintr-o revoluţie, adoptată ulterior în masă de către artişti, acolo unde se caută perfecţiunea sunetului, dacă vrei. Arta, în general, nu se limitează la o anumită formă a ei. Pictura nu este o artă fără filozofie, fără politică, fără social, fără muzică, fără context istoric. Toate sînt legate între ele.
    De asta spun că rapul e mai degrabă counter culture. E drept, şi counter culture devine parte din artă, dar nu se ridică la acelaşi rang. Sîntem mult prea obişnuiţi să asociem termenul de kitsch tablourilor din Obor, dar înţelesul kitschului e cu totul altul. Nu asimila kitschul cu rahatul, cu gunoiul. Rapul nu e rahat, nici gunoi, dar nici nu-l poţi ridica la rang de artă. Pentru că arta implică în primul rând context, de la cel istoric la cel cultural, şi foarte, foarte multă cultură (mai mult decît cea vag generală).

    • Hiphopul a avut context. E drept că în timp, elemente din acel context au pornit pe căi diferite și au fost folosite pentru a zice chestii diferite. Dar asta nu schimbă faptul că a existat un context, fie el și eterogen, și că din acel context au luat mai departe naștere alte curente. Întrebarea reală e: există filosofie în spatele hip-hopului? De la nivelul meu, privind comunitatea, eu cred că există, dar e doar intuită, nu e formulată. De-asta am și scris articolul: în încercarea de a o scoate la suprafață. 🙂

  4. Vă salut.

    @toatăLumea: Rapul și HipHopul intră scremut sub umbrela muzicii. În cel mai bun caz rapperii și hiphoperii sunt doar niște simplii menestreli simandicoși care marșează imberb pe teme la firul ierbii.

    @Dorin:
    Mă intrigă efortul tău. Ai scris un articol lung despre un delir dulceagoconspirativ care e presupusa formă muzicală numită rap.

    Mă irită ușor lejeritatea elitistă cu care îl aduci pe Wittgenstein aici. Cumva simt că nu ai forțat penetrarea lucrărilor lui dar arunci arogant numele lui prin articol.

    Mă dezamăgește faptul că clismănești Floydul.

    Mă uimește faptul că ești fan Tupac. Ce îți poate spune ție Dorin din Brașov, Tupac din SUA ?
    În principiu nimic dar fortezi tu o regăsire.

    @baronu: Debitul comentariului îmi trimite un mesaj clar că ești o formă distilată de pseudo-intelectual.

    Dacă Dorin presupune a priori aiureala lui, cum ai presupune tu a posteriori atunci ?
    4/4 – 85-125 BPM. Știi despre ce vorbești ? 80% din muzica Pop, în care scremem și Rapul cu vărul Hip, sunt în plaja aia.
    Ai fumat cultura-n iarbă și acum găsești esența în subcultură. La fel ca Dorin, bagi și tu un nume(Reisman), dar, ca orice pseudointelectual șugubăț îl încarci cu un nea.
    Aici faci sculptură-n muci. Nu știu un cuvânt românesc pentru ce ai scris dar e unu in engleză care merge brici, mumbojumbo.
    Concluzionezi înțelept cu “sperăm că o să facă niște oameni să se scarpine-n cap și să privescă cu alt ochi ce se-ntâmplă-n jurul lor.” Făclie.

    @Alex: Ești barosanu exagerbat. Am crezut că barosanu a crăpat punctul din capul lui i. Da de unde. Dau mai jos si ghici ce. A venit Alex … the Supreme Aberator

    Dorine, nu bana commentul meu. Cum s-au mastrubat ăștia, vreau și eu.

    • Păi de ce aș șterge comentariul tău? Când mai vreau să dau un exemplu de un elitist autosuficient, unde să dau link, către trash-ul de comentarii? Nu, nu, dau fix la comentariul ăsta pe care l-ai pus aici 🙂

    • Presupun a posteriori prin faptul că, spre deosebire de Dorin, eu fac muzică de-asta și am experiența care-mi permite să aiurez a posteriori.
      Sunt greșite valorile? Așa arată structural hip-hopul. Și alte genuri muzicale folosesc valori similare, care-i problema? Alea sunt valorile lui de tempo. Da, sunt largi. Așa, și? Te deranjează că am definit un interval larg de aplicare? Am făcut-o ca să preîntâmpin eventuale exemplificări de felul „artistul X are atât tempo și e tot hip-hop”.
      Nu fumez.
      Rapul și „vărul Hip”. Nu. Nu știi despre ce vorbești.
      Vezi tu, sculptura mea-n muci duce la diagnostice. Ieșirea ta în decor e doar semn clinic de nevroză. Nici măcar delir. Măcar ăla se mai romantizează.
      Te las cu Floyd-ul. Pace ție.

  5. Alex Mihaileanu: Daca e sa ne luam dupa perioada DJ Kool Herc/ Afrika Bambaataa, intreaga miscare a avut un context (presarat cu b-boys, breakdancing si grafitti modern), doar ca, la fel ca in cazul multor miscari moderne, directia n-a fost una atat de clara (mesaj social, eliberare temporara sau “contra-cultura”?).

  6. Prima data voiam sa-ti dau un raspuns mai elaborat.Apoi mi-am dat seama ca tu habar nu ai de rap.Ai ascultat muzica asta de conjuctura in adolescenta ta,cand era pe val.Nu pot discuta cu tine despre rap,esti irelevant ca si opine.La fel ca si aceia ce comenteaza in subsol la blogul tau.La fel cum si eu nu as putea sa comentez la genul tau de muzica,m-am uitat pe blogul tau si mi-am dat seama ce iti place.Asa cum si eu as comenta despre led zepelin,nu rezonez cu asta,nu ma pricep la asta si nu ascult .Asa si tu cu muzica rap,ai ascultat tupac,dar degeaba.Pe de alta parte,spui ca rapul e mort,limitat si prost.Apoi pe de alta parte iti place mixtape okapi si guees who.Tocmai de aceea e mort,din cauza astora si fanilor lor. “Iar artiștii hip-hop sunt prinși în propria lor cursă. Cum unul încearcă să facă ceva deosebit, să îmbine genuri sau să transmită un mesaj unui public mai larg, e hulit ca și trădător”-eu sunt unul dintre canibalii aia,vreau ca rapul sa ramana o muzica de nisa,acultata doar de putini si cat mai hardcore.Daca devine comerciala,va fi ascultata de oameni ca tine ce nu vor pricepe niciodata nimic (“Pentru că muzica e despre comunicare, iar artiștii rap ratează exact partea asta LOL-muzica rap cu cel mai elaborat si divers mesaj nu comunica nimic ?!?”). Si care nu va reprezinta asa ceva.Am vazut undeva pe blogul tau si ceva despre beefuri.Despre asta e vorba in rap,despre competitie,despre testoteron,agresivitate,frustrare si ura.Normal ca unii ca tine,ce acum ai un nivel de viata indestulator si nivelul de hormoni scade cu varsta,incepi sa asculti Lorde.
    Ps:delir nocturn,rapul nu este ascultat de intelectuali,niciun rapper nu se pretinde intelectual.Ce iti poate spune tie tupac din america lui dorin din brasov.Exact ce poate sa iti spuna bob marley din jamaica sau xiu gang din china.Esti depasit total,delirezi.

    • :))) PTM, fix atitudinea asta a ta e problema, dar știi asta pentru că am avut deja o interacțiune pe tema asta pe facebook.

      Tu spui că nu “am habar de rap”. Păi, vezi tu, nu numai eu, dar și larga populație n-are idee despre rap. Și nici nu ne interesează, dar știi de ce? Pentru că vin elitiști ca tine și zic: “Bă tată, ce vorbire în viu grai? Codul morse rupe tot, e pentru intelectualii fini care știu ce e aia cod morse și decriptează codul morse la viteza unui modem.”. Las aici un link, să-mi zici cum ți s-a părut jocul, sunt sigur că tu nu ai nevoie de un calculator care să proceseze și să traducă clipul respectiv. Ești zeul rap, nu? https://www.youtube.com/watch?v=mbumzCdw4Ts

      Și pentru că sunt sigur că nu înțelegi absolut nimic din paragraful anterior, hai că-ți traduc, pentru că tu ești prea zeu ca să înțelegi fenomenul. Ce se întâmplă e că ai intrat într-o zonă în care tu ai impresia că comunici coerent, dar doar tu înțelegi. Citește și următorul paragraf, ca să înțelegi cum ești perceput de către populația generală:

      to vq al tq hjjk apr btq por eqt log! Dic ton!

      Replica de mai sus e genială. De fapt, tu ești un prost pentru că nu pricepi ce am scris aici. Nu numai că ești un prost, dar eu și cu prietenii mei care vorbim așa considerăm că toți cei care nu scriu și comunică ca noi sunt niște cretini care nu înțeleg fenomenul. Dar ce am scris eu acolo e inteligent, valid, mult mai expresiv decât orice poți tu exprima și cele trei persoane care înțeleg ce am scris acolo sunt de acord cu mine. Problema e că tu ești prea cretin ca să înțelegi ce e acolo, vorbesc de corupția în mediul politic, ce știi tu despre asta? Nu înțelegi fenomenul, ești varză!

      Pe scurt: dacă nu știi să transmiți un mesaj sau să comunici cu societatea din jurul tău, înseamnă că tu ești incapabil, nu că societatea greșește. Și elitismul tău mistic ridică la rang de artă ceva lipsit de valoare tocmai pentru că nu e înțeles și nu poate fi diseminat către cei din jurul tău. Tot ce faci e să îți creezi o bulă cu o societate imaginară pentru că ești incapabil să te integrezi. Da, o să mai atragi vreo zece, douăzeci de oameni care cred că au înțeles ceva din ce zici tu, dar de fapt sunt la fel de nefericiți ca tine că nu reușesc să facă față baremului minim pe care oamenii trebuie să-l treacă.

      Ah, o să-mi zici că nu ai chef să te integrezi în societate. Dar mă, dacă nu vrei să te integrezi în societate dă jos hainele de pe tine, pleacă din oraș și meri în munți, departe de societatea asta vicioasă și rea care ascultă Guess Who de proști ce sunt. Uită de internet, de haine, de limbaj, de toate chestiile astea pe care societatea ți le oferă pentru contribuțiile tale la dezvoltarea ei. Fii adevărat la tine în pădure.

      Mno, acum ți-e clar de ce greșești, sau e prea greu să urmărești textul pe care l-am scris?

  7. Rap-ul si hip-hop-ul nu se limiteaza doar la artistii pe care tu i-ai enuntat. Aceia sunt doar cei cunoscuti, cei de care stie toata lumea, dar asta nu e de ajuns pentru a afirma ca tot genul este de calitate proasta.

    Imi pare rau sa ti-o spun, insa asa cum eu nu ma pot exprima legat de rock, si n-am facut-o niciodata, fiindca recunosc ca nu ii inteleg si cunosc toate dedesubturile, asa nici tu n-ar trebui sa cataloghezi un intreg gen doar pentru ca tie nu-ti surade ceea ce vezi la suprafata. Sunt o multime de artisti hip hop underground incredibil de buni, si care fac muzica excelenta, dar care nu sunt cunoscuti. Si chiar daca ar fi, nu i-ai gusta, fiindca trebuie sa ai ceva experienta in spate, trebuie sa fi trecut prin mai multe etape si filtre pentru a te putea bucura de ceea ce ei produc.

    Nu ma astept de exemplu sa-ti placa piesa asta :

    sau asta :

    sau asta :

    sau multe altele.

    Sunt foarte multe de spus legat de muzica si gusturi, si putem sa discutam cand vrei tu, dar nu poti sa enumeri cativa artisti de suprafata ai unui gen de muzica si apoi sa cataloghezi acel gen.

    • Nu cred că ai înțeles foarte bine ce am scris, și e ok, am discutat cu Crypto, și postarea asta e parte din dialogul separat pe care l-am avut cu el. El a înțeles ce aveam de spus, și mi-a și răspuns la acest articol.

      În schimb, te-ai întrebat de ce asculți muzică rap? Dacă asculți pentru conținut, de ce nu asculți și predica preotului Ambrozie de la biserica de la tine din oraș? Și predica aia are mesaj, poate unul mai actual, mai solid din punct de vedere moral, șamd. Dacă asculți pentru muzică, ți se pare că e o realizare deosebită din punct de vedere muzical oricare din link-urile respective?

      Mno, hai zi-mi că nu înțeleg fenomenul pentru că nu am ascultat ce îți place ție. Îmi place când mi se aruncă “ești prost” în față.

  8. Vezi ca-mi bagi cuvinte in gura si intelegi doar ce vrei tu. Te citesc de ceva timp si mi-ai lasat mereu impresia unui om matur si care nu se arunca repede fara sa inteleaga despre ce vorbeste. Unde te-am facut eu prost? Ca vad ca tu ma cam iei pe sus si esti ironic, pe cand eu ti-am vorbit foarte frumos.

    Revenind la celalalt paragraf pe care l-ai scris, eu ascult hip-hop de peste 10 ani si ascult pentru sentimentul pe care mi-l confera, pentru mesaj, pentru multe pe care tu le intelegi sau nu. Comparatia cu preotul este de-a dreptul stupida, si daca nu realizezi si tu asta, imi pare rau, dar imi bat gura degeaba aici. Nu poti sa reduci un gen muzical la “rahat” pentru ca tie nu-ti place. Nu vorbesc numai in numele meu, ci si-n numele a multor cunoscuti, oameni frumosi, inteligenti, care totusi asculta aceeasi muzica cu mine cu mare placere. Nu poti sa te caci in gusturile unor oameni pentru ca sunt diferite de ale tale.

    Si da, nu intelegi, dar e normal, repet, daca cultura ta de hip-hop s-a rezumat la Parazitii/2Pac si in continuare il numesti “rap”.

    • Scuze că aștept să fiu făcut prost, dar dacă ai observat ăștia sunt termenii în jurul cărora se învârt discuția, și eram cumva supărat că mai sus am fost făcut și prost, și ignorant și impotent pentru că ascult (și) Lorde.

      Nu am făcut “proști” ascultătorii de rap, iar faptul că am făcut muzica rap “proastă” e o problemă de context. Muzica rap nu poate supraviețui de una singură în forma pură, în ciuda exemplelor pe care le-ai selectat. Rapul nu există în forma pură decât așa cum spune Crypto, în cyphere și battles, nu ca înregistrare. Și așa poate să stea o eternitate, nu-i bai.

      Paralela cu preotul este că de fapt, cei care spun că ascultă rap pentru conținut ar putea foarte bine să se mute dinspre rap către “spoken word”. Sau către citit o carte de poezie, la fel de bine ar putea să funcționeze și treaba asta. Numai că oamenii nu o să se mute către o carte de poezie, știm asta din nou. Paralela cu preotul nu e chiar stupidă.

      Cultura mea hip-hop nu s-a rezumat la Paraziții și Tupac. Poate nu îți dai seama dar am 20 de ani de când ascult hip-hop, și din această calitate îți zic: există mai puțină producție valoroasă de rap decât în multe alte genuri. Și da, poți să vii cu exemple pozitive, pot și eu să vin cu exemple pozitive. Nu despre asta e vorba. Pentru că uite, dacă tu vii la mine cu trei exemple pozitive, asta nu-i spală pe Lil Jon și Lil Wayne care fac rap. Degeaba vorbești despre Eminem ca tehnică (și chiar ca și conținut) dacă nu iei în considerare și faptul că acum fiecare piesă pop are o secvență rap pentru a suna mai bine în urechile publicului urban. Știu, poate că nu convine asocierea, dar trebuie să înțelegi că eu am luat în vedere tot fenomenul, nu doar o felie îngustă pe care o ador.

      Pentru că ceea ce se întâmplă e că se izolează două-trei exemple și se spune: “ah, iubesc rapul”. Nu îl iubești. E ca și cum ai spune că toți pușcăriașii sunt niște sfinți pentru că Nicolae Steinhardt a făcut închisoare. Așa că dacă îmi spui că rap-ul e o muzică bună tu limitezi genul și tu nu vezi rapul în întreaga lui desfășurare ca fenomen. Ăsta e și motivul pentru care PTM mă face impotent; pentru că el dorește ca rapul să rămână o felie îngustă cu “ce îi place lui”. Dar și între chestiile care îi plac lui lucrurile sunt complicate; îi plac lui pentru că îi plac lui, dar omul e implicat în fenomen și nu înțelege că s-a băgat într-o zonă incredibil de îngustă unde nu îl mai înțelege nimeni.

      Blogul ăsta o să se transforme în săptămânile și lunile care urmează dintr-un blog “generalist” într-un blog pur tehnic. M-am săturat să vorbesc cu oamenii despre oameni, mi se pare că nimeni nu aude și nimeni nu înțelege cu adevărat sensul a ceea ce zic eu. Dar dacă încep să vorbesc despre noul standard C++14/17 nu o să mă apuc să îi fac proști pe cei care au terminat literatura pentru că habar nu au despre ce vorbesc. Și poate eu o să am niște lucruri extraordinare de spus, chiar niște lucruri super-inteligente, dar înțeleg natura închisă a subiectului pe care îl discut și nu o să pretind tuturor că sunt proști că nu apreciază ce apreciez eu.

      De-asta ne facem proști în articolul ăsta, ca să înțelegem că doar pentru că nu înțeleg și admiră aceleași lucruri ca și noi, oamenii nu sunt neapărat proști. Îmi cer scuze așadar că ți-am pus cuvinte în gură, nu asta a fost intenția.

  9. Bun, acum mai venim de acasa, ma bucur sa vad ca ai dormit si te-ai trezit mai lucid. Iti dau dreptate legat de cei de deasupra mea, si da, nu pot nega ca rap-ul asa cum este la nivel comercial, este foarte prost reprezentat. Cel mai elocvent exemplu este Lil Wayne, care numai hip-hop/rap nu face, este penibil ca artist, dar din pacate rupe topurile la vanzari, mai ales prin America, pentru ca “yo yo” si “I get’em money”.

    E plina scena hip-hop/rap de astfel de specimene, care aduc un statut foarte prost genului, dar din pacate sunt promovate pentru ca vand, si astfel genul este asociat cu incultura si prostia. Ca in multe alte lucruri in viata, trebuie sa cauti mai adanc pentru a gasi chestii misto. Si de aceea nu-ti dau dreptate, intr-un fel sau altul, fiindca exista si artisti care sunt exceptionali, si munca lor este titanica, mai ales tinand cont ca ei o fac din placere, isi dau albumele gratis multi si nu se asteapta la rasplata. Astia reprezinta hip-hopul/rapul cu adevarat, acei artisti care o fac din placere, baga multa munca in ea, si apoi vin cu un produs finit care suna bine, are continut inteligent, si spun “Uite, ia-l, e gratis, iti place?”

    Legat de partea cu migrare spre poezie sau alte asemenea zone, nu e chiar asa cum spui tu. Pe langa partea de “mesaj”, vorbim si de lirica, de sunet, de cum vine totul in ureche ca o compozitie. Eu de exemplu recunosc ca-mi aleg piesele preferate dupa mesaj, dar si dupa cum suna, cum ma lovesc pe mine in ureche ca un total, cum ma fac sa ma simt. Si asta nu se poate intampla cu o poezie/predica/ceva doar vorbit. De aceea ti-am si spus ca nu intelegi complet fenomenul, pentru ca trebuie sa asculti constant hip-hop/rap, sa fi curios, sa descoperi artisti, sa gusti din multe borcane si la final sa vezi exact ce-ti place sau nu.

    Iti mai las 2 linkuri :

    Prima piesa este una dintre favoritele mele all-time, si iti pot scrie pagini intregi despre piesa, ce imi spune, ce inteleg din ea, simbolismul din spatele videoclipului, pentru mine se apropie de perfectiune. Si am dreptul la asta, pentru ca este muzica care (cacofonie) pe mine ma incanta, iar tu nu poti spune ca muzica asta este de cacat fiindca exista in lume si-un Lil Wayne care spune ca el reprezinta acelasi gen si se face de rahat, atat pe el cat si pe cei care asculta hip-hop rap.

    A doua piesa o sa ti se para foarte simpla, si probabil proasta, dar din nou, mie mi se pare foarte misto, fiindca la baza are un mesaj usor si bine construit. Este o piesa care m-a scos acum 3-4 ani dintr-o stare foarte proasta, si daca te uiti la commenturi pe Youtube, o sa vezi ca multi pe acolo au fost in aceeasi situatie. Este genul de piesa hip-hop care te face sa vezi partea frumoasa a vietii. Chiar daca tu nu vezi asta in ea, altii o fac. Si pentru noi suna bine, pentru noi piesa asta ne va inveseli mai mult decat o va face un discurs motivational sau altceva.

    Ca sa trag o concluzie, da, inteleg ce vrei sa spui, si da, ai partial dreptate, dar in oricare gen de muzica pot gasi mai multi artisti penibili. Asta nu-mi da dreptul sa fac tot genul naspa, mai ales cand eu nu-i cunosc dedesubturile. Din contra, devin curios sa aflu, de aceea de 2-3 ani si ascult mult vocal trance, rock, si comercial in ultimul timp, chiar daca la finalul zilei tot la hip-hop revin. Muzica are scopul de-a ne reprezenta trairile, de-a ne face sa ne simtim intelesi, are scopul de-a iti da starea pe care ti-o doresti in momentul respectiv, si multe genuri muzicale fac asta. Lasa ce vezi la TV, e plin Youtube-ul acum de artisti necunoscuti care fac muzica buna. Fie ca vorbim de hip-hop/rap sau rock/pop etc.

    • Este mult mai dificil să găsești o piesă rap bună, de aceea oamenii nu mai fac efortul. Pe scurt, de-asta zic că e o muzică proastă (și în general e).

      Excepții sunt și o să existe întotdeauna. Dar pe astea le identifici nu pentru că ești ascultător de rap. Dacă faci sau asculți doar rap ai o problemă. Articolul ăsta ar fi putut să se numească “De ce e rockul o muzică proastă” foarte lejer, doar că sursa a vorbit de rap, ergo…

  10. Aici sunt de acord cu tine, ca este greu sa gasesti o piesa buna, cam in oricare gen. Dar sunt destule, doar ca sunt greu de gasit, ca e plina “piata” de abjectii. Eu ma bucur ca intr-un final am ajuns la un acord si am avut o discutie productiva, si cu ocazia asta si mersi, mi-ai dat o idee pentru o postare pe blogul personal.

    Toate cele bune, weekend frumos inainte.

  11. dezbatere fara sfarsit…
    muzica, la fel ca si mancarea, tine de preferinte pur personale.
    atata timp cat nu poti aduce argumente stiintifice care sa indice ca muzica xyz e proasta, e doar o opinie personala.
    cam asta ai si vrut sa exprimi, dar n-au priceput ceilalti.

  12. “incepi sa asculti Lorde.” – Desi ma irita la culme pustoaica aia cu figura de corporatista de 40 de ani, faptul ca-si scrie singura o parte din piese o plaseaza ceva mai sus din punct de vedere compozitional decat o buna parte din “gangsta rapperi”.

    Stiu, pentru ca am “compus” si eu cateva piese pentru jocuri si cateva negative pentru ambitiile unor prieteni. Problema e: vrei sa abordezi o muzica/manifestare artistica din punct de vedere al efortului si cunostintelor necesare pentru a o produce? In cazul ala, rap-ul nu se prea incadreaza in familiile altor genuri muzicale, mai ales ca majoritatea negativelor si sample-urilor se “inspira” la greu din alte piese. Da, stiu ca nu oricine poate “da pe negativ” ca Blackalicious sau Twista, dar eforturile care tin de dictie si dexteritate lingvistica palesc in comparatie cu eforturile necesare pentru a canta Erotomania sau The Dance of Eternity (Dream Theater) la chitara (nu, nu-s fan DT, dar e un exemplu cunoscut in zona progressive-ului).

    Din fericire, complexitatea muzicala nu e acelasi lucru cu intelegerea si redarea unor trairi, motiv pentru care cred ca dezbaterea trebuie mai degraba tinuta in zona culturii din care face parte genul muzical. La nivel de complexitate/compozitie, rap-ul n-are extrem multe avantaje, nici macar daca mergi in zona muzicii electronice si dai exemple din trip hop. Castiga insa la nivel de mesaj si uneori la nivel de “feeling” sau cel putin asa percep eu problema.

    • Cred că e cel mai important e că în momentul în care cineva spune că o anumită muzică e miez și alta e proastă greșește crunt. Piesele bune nu sunt rap, rock sau electronică. Muzica bună e muzică bună, cam asta e ce vreau să zic eu pe-aici, și nu e bună pentru că e rap sau altceva.

  13. In ciuda revenirii din final, ai un titlu de articol care fix in directia asta bate (chit ca incerci sa demonstrezi ca rap-ul e o muzica “proasta” in raport cu propria baza de fani puristi).

    Din pacate, fenomenul invocat de tine a decimat aproape complet si comunitatile metal unde o serie de oameni “true” (“adevarati”, cum le spuneam in articolul meu) au facut zob mii de discutii cu preferintele lor pentru mizerii obscure (nu ca obscuritatea ar fi o premisa pentru ratare, dar in cazul asta…)

  14. ^De asemenea, daca iei un criteriu strict de evaluare (complexitatea compozitionala, de exemplu), poti fara probleme sa separi genurile si sa imparti etichete. Din fericire, muzica nu e numai atat.

  15. Exista multa muzica rap proasta, pentru ca exista multi rapperi prosti si pentru ca majoritatea fanilor sunt prosti gramada, dovada fiind comentariile de pe youtube.

  16. vorbesti aiurea , niciunul dintre ascultatorii de rapp nu o sa renunte la muzica asta pentru ca ai scris tu prostia asta de articol , te asigur

  17. Foarte tare articolul.
    In puii mei, asa numiti”rapperi” numai ei au dreptate in tot ce ai spune, numai ei sunt perfecti, numai ei tot, dar ei nu vad cat sunt de penibili. Asculta numai rap, eu daca ascult o manea o data la o luna-doua sunt manelist, daca ascut o melodie dubstep ei zic de melodie ca-i de cacat, daca ascult o melodie populara zic ca-s taran, dar ei nu vad ca pana la urma ei singurii ratati. Asculta un singur cact de muzica pe care nu te poti distra, nu poti dansa, dar te poti droga. In schimb pe melodiile populare dansezi o seara intreaga la o nunta. Pe manele dansezi o seara intreaga la un chef(de obicei majorate), ce-i drept chior de beat. Pe muzica dubstep se poate face un spectacol de nota 10. Si exemplele pot continua.
    Si sunt 100% ca rapperi pulii o sa comenteze. Dar ma doare la 7 metrii in spate ca daca m-ar durea in cur ar fi grav.

  18. ai dreptate partial prietene .

    in primul rand nu inteleg de ce generalizezi… sa cataloghezi rapul ca un gen prost dand exemple de niste melodii comerciale facute cu scopul de a face bani, puse in club sa dea lumea din cur ( dupa cum ai precizat ) asta mi se pare deplasat.. orice padure are uscaciunile ei, ca in orice gen muzical exista Comercialul, melodiile care iti raman in cap pentru ca au versuri simple si usor de retinnut ( vezi guess who and Co. ) dar asta nu inseamna ca tot rapul e prost

    Rapul inseamna poezie , de aceea mesajul subliminal si figurile de stil conteaza foarte mult intr-o piesa rap, si mai putin melodia …
    e ca si cum ai compara catelus cu paru crets si luceafarul, amandoua se numesc POEZII dar diferenta dintre ele este de la cer la pamant, si nu ma refer la lungimea ei, ci la mesajul transmis si la figurile de stil.

    normal ca populatia rezoneaza cu catelus cu paru cret pentru ca iti ramane in cap , asa e si cu guess who si ceilalti artisti comerciali din strainatate pe care i-ai mentionat .
    ma repet, rapul inseamna poezie ,daca nu stiai asta inseamna ca nu ai fost un rapper adevarat.
    Spui ca melodia conteaza, si nu mesajul, prietene, cum poti sa afirmi ca nu trebuie sa te chinui sa descifrezi ce auzi ? cand citesti o poezie de eminescu sau bacovia faci acelas lucru.

    sunt de acord cu tine cand spui ca exista rapperi in straintate care seamana foarte mult cu manelistii de la noi, cantand despre femei si bani, dar nu poti cataloga rapul ca fiind un gen prost doar pe baza acelor melodii.

    sper ca m-am facut inteles. Mai cauta niste rap mai underground ca din exemplele pe care le ai dat , nu vad decat comercialul, piese facute in graba cu mesaj sec sa fie scoase pe banda rulanta sa iasa albumu sa faca bani..

    iti dau un exemplu care mi se pare relevant in ceea ce am afirmat.. asculta-l pe cedryk si pune versurile pe o hartie , si dupaia citeste-le si daca tu poti sa imi spui ca nu e poezie curata …nu stiu cum sa te mai conving. desparte poezia in bucati cum faceai la scoala , si observa figurile de stil si tipurile de rima prezente in ea..etc. multe poate nu o sa le intelegi pentru ca acesti poeti au citit cateva carti in viata lor si au multe aluzii la acele personalitati si carti…

    in schimb versurile lui guess whoo le intelege orice copil de clasa a 5a,
    de aici apare treaba aia despre care vorbeai cu purisanii care fac gura la guess who.

    te sfatuiesc sa asculti si rap francez si rus, mai ales cel rus.. sa vezi acolo mesaje, rusii fiind o natie care au un trecut glorios in Poezie, si literatura in general..

    personal imi plac toate genurile muzicale, mai putin manelele , dar pot sa recunosc ca majoritatea manelistilor sunt oameni talentati care nu au facut scoli muzicale si totusi au o inteligenta muzicala de invidiat.

    muzica pop, cea mai comerciala muzica dupa parerea mea, alaturi de house (mai nou) poti spune si despre ea ca e proasta daca ne luam dupa logica ta, in schimb asculta-l pe michael jackson, sau alti dj de muzica house undergrround si ai sa vezi diferenta.

    in final, titlul cred ca l-ai pus ca sa atraga oameni pe blogu tau sa citeasca insa argumentele tale sunt puerile. nu ma intelege gresit, e omenesc sa gresesti si nu vreau sa mi-o iei in nume de rau.

    te rog sa imi si raspunzi daca ai timp si putem sa discutam in continuare..

    imi pare rau pentru eventualele greseli gramaticale si ca am scris atat,dar si eu ti-am citit tot articolul si e foarte lung asa ca sa nu te superi.

    numai bine !

    • Atitudinea cu care ai început comentariul m-a deranjat. În mod normal nu ți-aș fi răspuns, dar am zis că hai, poate a fost o aroganță pe care ți-ai permis-o pentru că ai ceva de spus. Dar nu ai. Să-ți iau paragraf cu paragraf.

      1) Nu suntem la nivel de “prietene”.

      2) Piesele bune sunt foarte rare, exemplele sunt aleatorii. Legea o fac piese precum exemplele mele, prietene. (asta ca să înțelegi cam cum se simte acea nerușinare a ta).

      3) Rapul nu înseamnă poezie. Rapul poate livra poezie, dar nu pune semnul egal. După aceea dai un exemplu foarte greșit, pentru că “Cățeluș cu părul creț” e o poezie importantă. Pentru o anumită categorie socială, dar totuși, e importantă. Mai mulți au citit “Cățeluș cu părul creț” decât “Luceafărul” în ultimul an, de exemplu. Cățeluș cu părul creț a ajutat mai mult la formarea indivizilor decât Luceafărul. În plus, te mai și învață ce faci când prinzi un hoț, și ajută la stigmatizarea hoției – ceea ce Luceafărul nu face. Ccpt e mult mai valoroasă pentru societate, prietene.

      4) Muie, prietene. Așa, acum că am scos asta din discurs, faptul că populația rezonează la Guess Who e foarte important. Ce zice ăla? Păi zice să ai onoare, zice că e nasol în România pentru că se fură, de exemplu. Lucruri rele? În mintea ta da. Și dacă tot îi invoci pe Bacovia și pe Eminescu – tu de câte ori i-ai citit după ce ai terminat școala, prietene? Ah, nu ai terminat-o? Oricum, vei afla cu multă stupoare că poeziile se citesc, nu se ascultă.

      5) Nu eu trebuie să caut ceva valoros în rap – oamenii care au ceva valoros trebuie să iasă în față să îl arate sau să dispară în neant, necunoscuți de nimeni.

      6) Faptul că Cedry2k are poezie în rapul lui nu mă face să îl apreciez mai mult. De fapt, mă interesează mult prea puțin. Să își publice volum de versuri dacă asta vrea. Și dacă vrei metaforă ascultă și alte genuri muzicale. Că și acolo apar metafore.

      7) Tocmai ai explicat cum Guess Who e mai bun decât Cedry2k – versurile lui sunt mai bune pentru că le înțelege oricine (și pentru că sunt livrate într-un stil acceptabil, ușor de înțeles)

      8) Nu mă interesează nici rapul francez și nici cel rus.

      9) ok

      10) Normal că trebuie să fie diferență, altfel ar fi plagiat. Oamenii au preferințe diferite și e ok.

      11) Argumentele tale sunt cretine, prietene, și uite că am adus discuția la nivelul la care ți-ai dorit. Cât despre titlu și blogul meu, ești liber să-ți faci alt blog și să scrii cu titluri la fel de inflamatorii ca să faci vizualizări.

      final) Ar trebui să-ți pară rău pentru atitudinea arogantă pe care ai abordat-o la mine pe blog. Aici doar eu am voie să fiu arogant. Tu, dacă vrei aroganțe, poți să dai pe X-ul ăla din colț.

  19. 1.Imi pare rau daca te ai simtit jignit ca tiam zis “prietene”, am vrut sa fiu agresiv dar respectuos in acelas timp, insa nu trebuie sa te simti ofensat . Nu as fi vrut sa folosesc Ba sau Ma pentru ca sunt mai urate dupa parerea mea decat prietene care este un termen mai neutru.

    Cum poti sa afirmi ca legea o fac piesele pe care le ai enumerat, ai  ascultat cumva toate piesele rap din lume  ca sa poti afirma asa ceva ? Sunt de acord cu tine ca sunt mai cunoscute si se aud la radio mai des, dar poate ai observat ca traim intro lume in care la televizor si la radio se promoveaza incultura si prostul gust, iar cei cu adevarat talentati stau in umbra. Asta daca stii in ce lume traim, dar nu vreau sa intru mai in amanunt.
    Catelus cu parul cret o inveti in clasele primare si desi ai dreptate ca este o poezie importanta , cu un mesaj pentru o categorie sociala , nu poti sa afirmi ca valoarea efortului si nivelul de tehnica dintre cele doua , o face mai importanta decat Luceafarul ba din contra..Daca nu ma crezi pe mine, un necunoscut “muist” , mai bine intreaba niste oameni de literatura . Poate o sa iti confirme ei, Eu la asta m am referit cand am facut comparatia intre ele, poate nu a fost cea mai fericita alegere , iar tu, vrand sa iti pastrezi punctu de vedere ai gasit aceasta portita de care teai agatat, si ai adus un argument , din nou , pueril si lipsit de importanta.
    Ma injuri, te inteleg, ai fost atacat pe blogul personal de un necunoscut , iar masculul alfa isi apara teritoriul. Sa fii sanatos.
    Cat despre guess who, din nou ai dreptate, insa din nou ai facut aceeasi confuzie, eu nu am discutat de mesaj, ci te continutul versurilor, cuvinte simple si fara substrat pe care orice copil le poate intelege. Eu nu contest talentul lui guess who, insa tiam argumentat dc purisanii il considera slab, motivul fiind cuvintele alese si tehnicile simple, puerile.
    Ai dreptate din nou, insa asta este doar parerea ta. Eu,de exemplu, caut ceva valoros in rap(si nu numai), pentru ca eu vad muzica ca pe o arta , de aceea caut complexitate.

    6.Din nou, ai dreptate, dar din nou, aceasta e parerea ta.. nu trebuie sa generalizezi si sa crezi ca orice om care asculta rap trebuie sa l asculte ca tine. Daca ai fi inteles asta, articolul tau ar fi sunat total diferi. Tu vorbesti de parca ai fi specialist in rap, critic, si incerci sa impui punctul tau de vedere si asupra cititorilor , folosind argumente total subiective.. de aceea am fost deranjat si am fost agresiv in exprimare.. pentru ca eu, ca iubitor de rap , am fost agresat de felul cum ai incercat sa ma inoculezi cu argumente numai de tine intelese.

    Mai usor de inteles nu inseamna neaparat mai bun. In arta deobicei este total invers..
    mai usor de inteles inseamna Comercial , iar dupa parerea mea personala Comercial = ieftin/prost
    Daca nu te intereseaza rapul francez si cel rus, din nou, mi se pare deplasat sa spui ca rapul e prost doar pe baza a ceea ce ai ascultat tu, fara sa vezi cum e peste tot in lume, nu numai in america . America nu e toata lumea, sa stii !

    9.Daca argumentele mele sunt cretine, te rog sa mai citesti odata ce argumente ai adus tu, si o sa vezi diferenta.

    Din nefericire , am deficiente in exprimare si poate de aceea ai dedus ca nu am terminat scoala.
    Imi pare rau ca te dezamagesc dar am facut si master in psihologie, la stat.

    Sunt in cursul unei infintari al unui ONG pentru educatie, nu vreau sa ma laud , dar nu vreau sa ai impresia ca sunt vreun prost care da din gura aiurea. Nu ma intelege gresit, nu sunt perfect si nici nu vreau sa par. Faptul ca mi ai zis ca nu am terminat scoala , a fost de inteles, insa ca mai injurat.. spune multe despre caracterul tau.

    Incearca sa fi mai openminded si sa elimini gandirea dogmatica pe care incerci sa o impui si cititorilor tai.

    Numai bine , Friend ! :))

  20. Imi pare rau ca atat ai sa ma intrebi din tot ce am zis :))

    Nu am ascultat pentru ca nu imi plac manelele , insa daca as vrea sa imi dau cu parerea , despre orice subiect , nu numai muzica , si sa spun ca e PROST sau de orice fel, mi se pare de bun simt , sa ma informez si sa am cat de cat o cultura muzicala (sau de orice fel) , inainte sa arunc cu cacat in stanga si in dreapta, ba mai mult, sa impun intrun fel agresiv parerea pe care o am, fara sa specific cu argumente solide, sau macar sa spun ca este parerea mea Personala si sa ascult si alte pareri ale cititorilor mei.. sa am o atitudine openminded si sa nu fiu prizonier in mintea mea dogmatica.

    Ar fi fost mai corect sa precizezi ca muzica rap de prost gust este promovata si ca te deranjeaza acest lucru..cu asta as fi fost 100%, insa sa generalizezi fara un minim de cultura mi se pare deranjant.

    Insa , nu este vina ta si nu esti tu singurul om de pe planeta care face treaba asta, este o reactie normala a oricarui om, in plus este blogul tau si poti sa spui ce vrei, eu nu te acuz de nimic, doar tiam impartasit parerea mea personala.

  21. ti-am , eu despart cuvintele folosind apostroful si vad ca pe blog aici nu apare 😛

  22. Educatia gramaticala nu stiu ce inseamna, ai vrut sa te dai destept da nu prea ti-a iesit, insa daca vreti sa fiti destepti si utili in viata reala , va astept sa va inscrieti voluntari la ong, imi dati mailul si o sa va contactez la primavara sa mergem prin scoli.

  23. eh, ce sa iti mai zic, te eschivezi.. smecheria pe net, clasica.
    hai noroc succes cu blogu.

  24. Bun pai vad acest articol din punctul meu de vedere ca pe un atac genul rap,nu e nici pe departe o muzica fara evolutie sau mai stiu eu ce. Mai tin sa spun ca tu vorbesti de rap dar nu cunosti decat cantareti de alta natie nu cunosti rapul as putea da 1000 de melodii, artisti pe care nu ii sti, care au aparut care spun ceva nou in rap te-ai simtit jignit, atacat cand omul si-a spus parerea sa dar tu cand ai scris acest articol punand cea mai proasta eticheta rapului ai fost la fel macar el si-a spus parerea pe propia dreptare ascultand fluent rap dar tu nu, tu nu ai scris acest articol cu cunoastere de rap dar ai tinut sa spui ca e un gen prost. Iti dau un exemplu nu stiu ce fel de persoana esti da? Dar am vazut articolol si buuumm sa te fac prost. Cum te-ai simti?? Ei bine o sa afli din punctul meu de vedere: sunt un prost

    • Mai e ceva daca te obosesti sa raspunzi la comentariul meu nu ma lua pe mine cu gramatica sau mai stiu eu ce ca vorbim de rap nu te romana, nu mai cauta cuvinte cum ca te atac pt asa este da? De atac pe buna dreptate.,nu baga cuv in gura si cauta alta cale sa acoperi nedreptatea ta sau prostia asta de blog da folosesc cuv prost ca sa nu ramai cu gura cascata la vederea altor cuv. Cuvinte noi batranelule ca vad ca te-ai gasit si tu acum sa vorbesti de rap maaa….ce sa zic, cand vad oameni ca tine ma bucur ca exista specinene mai proaste, ca mine. sa mor nu imi pasa cum o sa iei tu cuv mele eu stiu ca mi-am spus punctul cu privire la tn si la blogul tau: ma simt prost si inferior cand il citesc, rapul intradevar suge.

  25. Dorin Lazar, te simti incoltit, se vede ca esti un copil rasfatat dar in acelasi timp frustrat. Te agati mereu de Gramatica cand cineva iti da peste nas cu argumente solide, incerci sa schimbi subiectul si sa pui atentia pe greseala celorlalti cand ramai fara argumente. Aduci mereu vorba de gramatica, cand defapt subiectul este Rapul. Daca vrei sa vorbesti despre gramatica, mai bine fa-ti un blog de gramatica si da lectii acolo, ca despre rap nu ai habar.
    Am citit si eu din comentariile cititorilor tai de mai sus si am observat ca, desi au avut argumente care ar fi trebuit sa te puna pe ganduri, tu nu ai putut sa adopti o atitudine open minded sau macar sa combati cu niste argumente reale. Ai tot schimbat subiectu si ai dat-o in altele .

    Deja devii penibil si imi pare rau ca am crezut despre tine ca esti un baiat desptept. Pacat de gramatica ta perfecta, ca in rest esti prizonierul propriei minti.
    Semeni cu babele alea dogmatice care au trait 70 de ani crezand ca pisica neagra aduce ghinion si nu poate sa depaseasca gandirea invechita si tampita.

    Iti dau un sfat, reveno cu picioarele pe pamant si daca ai ti-ai facut un blog in care oamenii pot sa comentezi, sa ii asculti cand au ceva de zis , nu sa le tai macaroana cu prostii ieftine si sa porti o discutie normala , sa aduci argumente si sa nu te mai ascunzi dupa gramatica ta perfecta.

    Poate nu toti cititorii tai au avut sansa in viata sa fie rasfatati ca tine si sa mearga la scoala, sau poate nu au fost atat de constiinciosi. Bravo tie ca ai invatat si esti bun la gramatica dar asta nu te face expert in toate domeniile, asa ca nu mai vorbii despre ce nu cunosti.

  26. Mda Spui ca muzica rap e proasta dar ce cred eu e ca tie nu iti place muzica rap de acum pentru ca nici mie nu prea imi plac toate piesele de azi ascult mai mult old school dar sa spui ca muzica rap e proasta cam intreci masura

  27. Bai e de acu un an articolu ..da ma mananca, sa nu zic unde, sa comentez. N-am stat sa citesc tot “rahatu” da iti zic sincer si din inima, ca rap-ul nu e o muzica proasta, doar interpretarea si perceptia ta asupra acestei culturi e precara. Numa bine.
    P.S daca stii sa cauti putin, si permite-mi sa te indrum, o sa gasesti pe putin 10 oameni tari din “industria” asta muzicala.
    N-are rost sa-ti bati capu, oricum cred ca e invechit de tot articolu. Baga niste Bocaseca si revino-ti. 😉

    • Citește articolul până la capăt. Nu de alta, dar am avut oameni care fac hip hop și care au fost de acord cu ce am scris.

    • Am revenit cu puteri magice in varfu degetelor ca doar cu asta mi-am batut, ce-i drept pe jumate doar, capul azi-noapte. Ca sa fie treaba treaba nu m-am lasat pana n-am citit si ultima litera din articolul tau. In mod surprinzator chiar si unele comentarii, dar doar in mare si pe graba, ca de , doar nu voiai sa citesc tot ? N-aveam cap aseara sa imi inghesui si gandurile tale, tocmai ce ascultasem noul material al lui Underman si mi-a incarcat materia cenusie maxim. Asa ca nu am inteles eu in totalitate cuvintele alea ale tale intortochiate ca nu-s nici un pui de geniu, dar cred ca am prins ideea principala si formandu-mi la randu meu una despre treaba asta, bat din taste ca sa-ti umplu capu ca un raspuns proRAP!
      Sincer la cei 22 de ani ai mei, consider ca nu am cum sa-ti “dau lectii” despre poate multe lucruri, dar cum ziceai si tu, sunt in faza in care te linsez pentru a-mi apara “credinta” in muzica asta. Asa ca ma incumet sa imi expun inocentele sentimente in legatura cu muzica asta, ca doar stii si tu visul tuturor ascultatorilor de gen, de a face un univers mare in care chiar si extraterestrii sa fie cu castile pe cap si sa faca schimb de CD-uri. Asta e si visu meu, dar eu am unul cu nitica intaietate: sa elimin orice urma de gandite de genul : astia cu rap-ul sunt niste drogati fara viata, fara pic de creier si cultura, ce ruleaza foite si lalaie despre tarfe si organe vandute peste granita. Ce-i drept poate sunt si de astia, sunt sigura ca sunt, dar asta e rezultatul faptului ca suntem deja imens de multi pe planeta asta si normal ca sunt si indivizi care behaie si se cred mari rapperi. Nu toti lacheii ce fac “rap” sunt si buni pentru treaba asta. Cum zicea Infinitu : nu confunda rap-ul underground cu rap-ul facut prost.
      Acu ar trebui sa stam si sa despicam treaba in doispe mii de fire ca sa ne socotim ce anume e rap-ul si cine mama naibii il face asa cum trebuie el sa fie. Eu n-am fost acolo cand l-au “cacat” aia si nici urma din ai nostrii romani sa fi fost. A luat amploare si uite ca la urechile mele a ajuns sa sugereze faptul ca hip-hop-ul e o mare cultura de-a alora negrii. N-am eu treaba cu ei, ce treaba sa am, dar nenea KRS-One cu piesa 9 elements, mi-a deshis mintea si am prins si eu care e treaba. Aici la noi cu Parazitii sa stii ca nici eu nu m-am chinuit sa ascult si nici Nane, ca ala era la moda cand eram eu prin clasa a noua. Mai sunt de astia de mi se par pe langa treaba total si mai dau cu ochii de ei cand, rar, deschid tv-ul. Oricum nu asta e ideea ca nu stau sa ii bag si mai tare in cacat, sau cel putin incerc, pe aia de n-au treaba cu treaba.
      Scrisese cineva prin comentarii si nu mai stiu cine, ceva in genu “ce sa rezonezi tu cu Tupac ca ala e din USA “. Ce-i drept ca nu-mi e tocmai pe inima ce traia ala sau altul de prin alte natii. Am ascultat Specii care erau de aici de pe meleaguri si eu ce durerea mea sa stiu despre ceea ce expuneau ei ? Eu care nu m-am drogat in viata mea nici macar cu nitica iarba. Mai sunt destui care isi exprima durerile post-betie si eu nici consumatoare de alcool nu sunt, iar ca sa ajung si la ultima treaba nici la tarfe nu merg. Atunci de ce mama dracului ascult eu “muzica asta proasta” expusa de niste suparati pe viata, nebuni de la spitalul noua, ce baga niste rime pe un tacanit de beat facut de altu de-a lor. Destui “binefacatori” ma inghiontesc in tranvai ca am ditamai castile si se aude un “suparat” scuipand te mir ce in finele mele urechi de domisoara. Tu ziceai, din cate imi amintesc, ca e important cum e “imbracata” muzica, sau cam asa ceva. Am inteles ca e important felul in care e expusa si ca trebuie s-atraga ca sa fie ascultata, ca trebuie sa te prinda cu alte lucruri ca sa apuci sa stai sa asculti mesajul. Poate ai dreptate, eu nu mai stiu pentru ca urechile mele s-au format in asa fel incat sa depisteze versurile si sa le auda in concordant cu beatul. Nu sunt experta si nu stiu sa-ti zic de masuri si nici de cat de bine cade un anumit domn pe ele. Sunt unii care nu suna asa cum tre sa sune, si mai mult recita sau vorbesc decat sa faca un cacat de piesa rap. Totusi eu am gasit cu duiumu care sunt, in opinia mea, acolo unde trebuie sa fie. Ca sa revin la de ce ascult, si ti-o zic din prima pe aia cu : mesaju domule, mesajul. Chiar asa e, sunt sumedenii de versuri ce-s puse cum trebuie si transmit ce treabuie, iar eu una daca ascult numai putin din Bocaseca, Egris, toata Partea bolnava si mai trec cu urechea si pe la Infinitu, Unda Comuna …pai iti zic eu ca adun atata energie de la “deprimatii” astia de mut muntii. Oamenii astia sunt ca mine si eu sunt ca ei, ne-am format sau traim intr-o mare minciuna. Ii ascult eu ca sa simt ca apartin de ceva sau fac ei muzica ca sa stranga gloata, asta nu mai stiu sa-ti spun. Sentimentul e clar, nu sunt izolata de singuratate, ma jur ca simt ca omuleanu ala de nici nu-l cunosc “canta” ca sa imi aline mie noptile in care gandesc la stele verzi.
      Deci ce e muzica ? Cine decide ce e muzica buna si ce nu e ? Ca pentru mine asta e singurul lucru care trebuie ascultat si bagat la cap. Selectat cu atentie sa nu te traga in pamant mai mult decat e nevoie, dar rumegat bine de tot te ajuta sa intelegi unele treburi si sa nu devi ca zombii din jurul tau ce-si cocoseaza coloanele. In opinia mea rap-ul e singura muzica care te indeamna sa iti mentii coloana vertebrala asa cum trebuie, te invata sa nu te lasi calcat in picioare de neica nimeni si iti mai si da putere sa iesi in strada, chiar daca se stie ca nu se schimba nimic cu asta. Albinoni ascult sa stii, dar ala e doar ca sa ma calmez total. Nu sunt o ascultatoare de rap batuta in cap ce nu stie sa scrie si sa citeasca, ca asa ne catalogheaza multi.
      Nu stiu cat de pe subiect am fost, nici nu-mi mai stiu gandurile exacte pe care, ti-am zis, le-am copt azi-noapte sau care ma inundasera la inceput de compunere. Am scris ce mi-a venit acu in creier, sunt sigura ca sunt parti care nu le-am atins si trebuiau expuse. Sa fim sanatosi noi astia care ascultam “muzica proasta” si sa fie sanatosi si aia care nu asculta ca daca n-ar fi ei, noi de cine ne-am diferentia ?
      P.S N-am stat sa adaug diacritice, dar m-am chinui sa nu am greseli, posibil sa imi mai fi scapat cate una, dar tu stiu ca n-o sa ma cataloghezi ca fiind analfabeta, nu-i asa ?

    • Se pare ca ceea ce am scris s-a incapatanat sa iti formeze propriul mod de prezentare. Sa fie sanatos, m-am chinuit juma de minut sa il fac sa arate asa cum trebuie si s-a dus pe madular toata aranjarea mea ordonata. Se intelege ce-am “boloborosit”, nu-i asa ? Numa bine.

    • Hello,

      Nu o să mă iau de forma în care ai transmis mesajul – mă iau de formă doar când oamenii sunt evident ignoranți. E destul de clar ce vrei să transmiți. De fapt, o să vezi că vorbești despre altceva decât mine – tu spui că sunt câteva zone din hip-hop care au valoare și sunt de acord. Dar pentru o Veritasaga există zece oameni cu “yo yo yo”, pentru fiecare Hopsin există cel puțin un Rae Sremmurd. Muzica hip-hop e acum dominantă în zona urbană – și tu vorbești de o felie foarte îngustă care e de bună calitate – eu vorbesc despre tot produsul, care e nasol.

      Și înțeleg că apreciezi conținutul de calitate, și că e greu de găsit. De-asta, o să îți sugerez că ceea ce cauți nu e neapărat muzical. Fără glumă, îți recomand să asculți podcast-uri. Și nu îți recomand să asculți podcastul meu (că poate nu e cel mai bun), dar îți recomand să vezi ce zic și alții – uite, de exemplu caută seria Hardcore History a lui Dan Carlin – poți începe de la cele mai vechi episoade publice, cele cu mongolii. Nu ca înlocuitor, ci doar ca să vezi că există diverse moduri prin care poți ajunge la conținut de calitate.

      Revenind, îți înțeleg pasiunea, și eu am crescut pe hip-hop. Dar cred că o să ajungi și tu la perioada din viață în care o să zici: “îmi place Veritasaga, dar și Mozart sau Taylor Swift”, nu “îmi place hip-hop-ul, muzica clasică sau muzica pop. Artiștii, individual, aleg cum se exprimă. Forma de expresie nu e ceva ce să te pasioneze – ci produsele artiștilor. De-asta, de exemplu, e greșit să zici că-ți plac cărțile – majoritatea pot fi niște porcării. Că îți place un autor, aia e altceva. 🙂

      Sper că e mai clar ce vreau să îți zic. Și ia în serios recomandarea mea cu conținutul de calitate – că asta e ceea ce cauți, nu o anumită formă de transmitere. Forma e mai puțin importantă, e doar un selector arbitrar.

    • Deci stai asa ca am dat-o in diverse, asa e cand te intelegi virtual. Nu-s cea mai compententa in a formula raspunsuri elocvente, da macar n-am straduit. Apreciaza si tu efortu si lasa cancanu de genul : vai eu scriu mai bine. Acu ca sa revenim. Abia acuma am inteles care era treaba cu ceea ce ai scris tu, si da e de cacat partea aia a industriei cu : yo yo yo. Dar la fel cum toti oamenii au doua sau mai multe fete, tot asa e si rap-ul. Asa cum tu specifici ca ascult ramura aia ingusta de calitate, eu iti spun ca ai bagat ramura asta in treaba generala. Atunci zi-mi tu mie cum sa nu ma dau cu capu de toate alea cand insinuezi, la modu cel mai general, ca ceea ce ascult eu e de cacat ? Cand de fapt stiu ca ceea ce urechile mele aud e realitatea pura si mesaju e dat cum trebuie. Deci domnule lasa supararile si razvratirile astea impotriva intregii culturi hip hop, pentru ca si dumneata ai precizat, exista si rap de caliltate. Acum este evident ca ceea ce e pe tv si in general in media e facut in asa forma incat sa prinda la mintile care nu se obosesc a cauta esenta unei melodii. Cu asa oameni asa artisti. Imi plac cartile si nu consider ca e gresit sa sustin asta chiar daca eu nu le citesc pe toate ci doar unii autori. Daca e sa o luam pe asa, hai sa ne luam de limba romana si de contextele in care sunt folosite unele cuvinte. Eu nici nu ma bagam in toata discutia daca nu era titlul ala deranjant ce-mi face inima sa planga. Nu sunt omul ce sta sa bage pe gat altora credintele proprii si nici nu vreau sa-mi pierd timpul dandu-mi cu parerea despre credintele tale, ca pana la urma nici nu e treaba mea. Ca sa simplific : nu rap-ul e o muzica proasta ci poate doar publicitatea ce s-a creat in jurul lui, oamenii ce o interpreteaza si o expun gresit pe beat. Asa ca repet, nu rap-ul e de cacat ci cel care da cu urechile de el nu e capabil sa il inteleaga, sa il descoasa si sa gaseasca ramura aia de calitate.

    • Problema pe care o supui aici e interesantă. Tu spui că câteva realizări individuale înalță nivelul – însă nu prea cred că e cazul. Gândește-te cum ar ieși dacă peste tot am înlocui în ceea ce ai zis “hip-hop” cu “manea” – dar probabil și tu ca mulți alții spui că maneaua e muzică proastă. 🙂 Let that sink in for a while.

    • Strict in opinia mea maneaua e un mare rahat, dar e muzica tiganilor, ce treaba am eu cu ea ? Sunt romani care rezoneaza cu aia, sa le fie de bine, nu ma bag sa comentez ceva ce nu ascult. Dar de aici pana la sa afirmi ca rap-ul ca generalitate e “muzica proasta” e cale lunga.

    • Încă o dată, te oprești la titlu, și asta nu ajută deloc. Fă diferența: nu asculți hip-hop, îl asculți pe X sau Y. Genul în sine e compromis, nu neapărat artiștii. Dar dacă vrei fac o deconstrucție a piesei pe care mi-ai dat-o ca referință, să-ți explic de ce e muzică proastă, doar că după aceea o să fii dezamăgită de mine, de artiștii tăi preferați și de lume în general

    • Ca veni vorba e ca si cand spui prin alte tari ca esti roman, toti o sa sara sa zica ca esti tigan. Pai cum nene, daca sunt juma din tara asta tigani si inculti inseamna ca tre sa scufundam si sa negam partea aia mica care nu e de cacat ? asta zici ? Cam asa vine. Hip hop-ul e de cacat pentru ca ii ascundem si ii dam la dos pe aia care nu sunt de cacat. Ca si chestie generala rap-ul e de cacat. Asa zici ? Interesanta discutie oricum, sa stii 🙂

    • Nu chiar – îi dăm la pământ doar pe cei care se identifică ca “hip-hop”. Un artist nu se identifică cu un curent, ci se identifică cu el însuși și cu mesajul său.

    • Chiar te rog la modul cel mai serios, sa imi explici pe indelete, daca reusesti sa ma faci sa percep rap-ul altfel decat il percep deja, cine stie poate ma salvezi de la moarte intelecutala. Sunt curioasa cum se contureaza melodia pe care te-am indemnat sa o asculti in mintea ta. 🙂

    • Oricum sa zicem ca ti-am inteles punctul de vedere, evident nu sunt in mintea ta si nu-ti stiu cele mai ascunse trairi legate de astea. Poate da, o sa vina vremea aia cand o sa stau si o sa zic : ba ce de cacat e rap-ul. Doar ca fapt divers, zic asta si acuma. Am invatat totusi sa nu ma uit mereu peste gardul vecin si sa-l critic desi stiu ca e un lingau cacacios. Stau in banca mea cu muzica mea aia proasta ce-mi transmite stari si cu care rezonez, cu oamenii aia nebuni si deprimati ce sunt ca fratii pe la concerte. Nu mai stau sa-i despic si pe astia in turnatori si sifoane, oricum jumate din ei asculta treaba asta pentru ca sa fie altfel sau pentru ca inteleg ei gresit cine stie ce. Cum am zis, a fost dureros titlul, pentru ca eu una ma consider in mod strans legata de tot fenomenul, nu-mi dau viata pentru hip hop da fii sigur ca-mi dau silinta sa-l fac inteles.
      Uite asta : https://www.youtube.com/watch?v=qCHHPC0-kwE (habar n-am cum sa bag un link calumea aici, ca nu scriu zilnic pe blog-uri) treaba asta zice tot. Pace ^_^