O paranteză despre relativismul moral și Ginghis Han

În mod cu totul întâmplător azi am dat despre două articole. Primul articol e de fapt o poză cu un text foarte scurt, despre cum Ginghis Han a încurajat promovarea bazată pe merite, a încurajat alfabetizarea, a stabilit un regim de libertate a religiei, convingându-i pe mulți să se alăture imperiului său înainte să fie cuceriți cu forța.

Toate astea sunt adevărate. Cât se poate de adevărate. Doar că există un context. Contextul acela e următorul. 40 de milioane de oameni omorâți. Orașe întregi distruse până-n temelii, triburi întregi ucise până la ultimul om, într-un genocid lipsit de măsură. Hai să luăm fiecare din punctele expuse.

Promovarea bazată pe merite. Unul din motivele pentru care Ginghis Han a fost un criminal atât de eficient a fost că a selectat cei mai eficienți și cei mai buni oameni din teritoriile cucerite. A încurajat alfabetizarea pentru că a realizat că hoarda pe care o conducea nu avea nicio șansă să mențină controlul în teritoriile ocupate dacă nu putea să comunice – iar comunicarea scrisă era probabil cea mai eficientă. A stabilit un regim de libertate a religiei pentru că nu avea nevoie de războaie pornite din cauza afilierilor religioase diverse din imperiul vast pe care l-a stabilit prin genocid. Ceea ce ne duce la punctul mai interesant: “convingându-i pe mulți să se alăture imperiului său înainte de a fi cuceriți”.

Problema când ai de-a face cu un maniac genocidal precum Ginghis Han este că ai de ales: fie te predai și colaborezi cu individul brutal și imbatabil, fie te lași măcelărit ca un miel de Paști (asta ca să fac o legătură subtilă). Cu alte cuvinte, lucrurile nu sunt chiar atât de civilizate cum par. Dar mie unuia mi se pare inutil să vă explic de ce e rău să glorifici “realizările” unui individ care a omorât 40 de milioane de oameni. Dar e ușor să gândești în linii mari, în statistici. Nu avem nicio legătură emoțională cu victimele lui Ginghis Han. Dar nu ar trebui să le uităm mai ales în contextul celui de-al doilea articol despre care vreau să vă vorbesc.

Înainte, o pregătire. Ieri a fost ziua Pământului. Un moment perfect să ne reamintim de cât de răi suntem ca oameni și cum suntem cel mai rău lucru care s-a întâmplat pe acest pământ? Cel puțin asta cred oamenii respectabili, intelighenția românească, băieți precum Remus Cernea care nu dorm de grija mâncării românilor sau alții care consideră că omenirea în general e o glumă proastă. Genul ăsta de oameni nu au în general nicio problemă cu a face rău oamenilor din jurul lor – de fapt, în discursul lor poți citi direct justificarea pentru un genocid. Aparent o greșeală inocentă, o idee greșită repetată la infinit devine adevărul curent. Și cum băieții ăștia, aparent respectabili, îngrijiți, vin cu astfel de idei, repetate din nou și din nou, așa-i că vă simțiți inadecvați?

Și, cum ziceam, ideile astea par să vină de la oameni rezonabili. Cum se ajunge de la un om rezonabil la genocid? E destul de simplu, oamenii ăștia sunt ferm convinși că felul în care gândesc e corect. Nu contează că vorbesc de dispariția unor oameni atâta timp cât oamenii respectivi sunt răi. Iar în cazul oamenilor, în ziua de azi, se pare că simpla lor existență justifică genocidul.

Exagerez? Hai să citim al doilea articol. Iată ce scrie Mihai Andrei despre Ginghis Han (nu e vina lui, el citează un studiu):

When some 600 years after your lifetime, people don’t refer to you by your real name, but by a name meaning “Supreme Ruler” (which is what “Genghis Khan” means) – you’ve done some things in life. In just a lifetime, he created the biggest empire that ever was – larger than the Romans did in centuries. As you might guess, he didn’t do that by peaceful negotiation and smooth diplomacy – Genghis Khan was a conqueror by force. The wars led in his name killed some 40 million people (about 10% of the world’s population at the time)! But, as a new study showed, these bloody conquests helped the environment – removing nearly 700 million tons of carbon from the atmosphere.

Ca să explic mai clar. Moartea a 10% din populația pământului a fost benefică, pentru că a luat 700 de milioane de tone de carbon din atmosferă. A provocat o epidemie masivă de ciumă bubonică, a distrus civilizația chineză, a măturat intelectualitatea din zona islamică (lăsând în urmă fundamentalismul cu care ne confruntăm și acum). Dar, iată, salvatorul, a scos 700 de milioane de tone de carbon din atmosferă. Așa că nu-mi rămâne decât să cred că nu suntem departe de momentul în care niște băieți de-ăștia o să se uite peste rezultatele oamenilor mari din istorie, și să ajungă la concluzia că 10% din populația pământului e un preț suficient de mic pentru a mai scoate niște tone de carbon din atmosferă. E suficient un pic de relativism moral, și de-ăsta avem din plin.

Vă las vouă concluziile. Eu unul am obosit să repet ceea ce mi se pare evident.

gty_genghis_khan_kb_130904_33x16_1600


Comments

O paranteză despre relativismul moral și Ginghis Han — 6 Comments

  1. deci nazistii au fost nasoi ca au eliberat prea mult carbon in atmosfera? daca doar ingropau si nu incinerau, era bine pentru ca imogateau pamantul cu nutriente si scoteau nu stiu cate tone de carbon din atmosfera?

  2. Temujin s-a născut şi a fost rezultatul unei culturi a războiului, a competiţiei excesive şi a “meritului” înţeles la nivel de bază. Băieţii pe care-i aminteşti tu sunt de multe ori rezultatul unei vieţi trăite în puf şi al unor idei pe care nu le înţeleg în totalitate, dar au senzaţia că sunt privilegiaţi pentru că le-au citit.

    Temujin a început să facă multe dintre lucrurile aşa zis “benefice” pentru hanatul său la sugestia unor consilieri chinezi (a căror civilizaţie o cam făcuse praf, într-adevăr, în cea mai mare parte datorită invidiei mongole şi aroganţei chineze). Sigur, existau o limbă şi o reţea de transport, dar Imperiul Mongol era totuşi o adunătură de teritorii ţinute în frâu de nişte hani locali a căror ideologie se baza pe filosofii simple. Ginghis Khan chiar a impresionat prin multe lucruri, dar capacitatea lui de a “elimina carbon din atmosferă” nu era printre ele.

    Altfel, nu vorbim despre un imperiu coerent, administrat central, precum cel roman, dovada fiind şi moştenirea imperiului mongol…

  3. Degeaba razi de ala cu carbonul când compari viata unui om din zilele noastre cu viata unui om de acum 1000 de ani. Când o capra valora mai mult decât viata unui om.
    Lucrurile trebuie judecate în context altfel iese o varza tocată.

  4. La fel fac toţi hipsteraşii care îl glorifică pe Che Guevarra, poart[ tricou cu el, se tatuează cu moaca lui. Ce rebel era, cum s-a ridicat el împotriva sistemului, cum a făcut şi a dres, dar trec foarte uşor peste faptul că a omorât mii de oameni, totul cu promisiunea eliberării, cât de liberă a fost Cuba după instaurarea lui Che şi a lui Fidel?
    La fel sunt şi cei care slăvesc interlopii, Mafia, ce mişto e în filme, nimeni nu se atinge de ea. Tony Montana, Don Corleone, Al Capone boşi de boşi, doar că ei nu înţeleg esenţialul peliculei, că întotdeauna cel care trăieşte aşa nu apucă să se bucure de chestiile mişto obţinute, nici chiar urmaşii lui.

  5. Stai liniștit, că și dacă orașu’ tău se preda și colabora cu Ginghis Khan putea fi distrus (de câteva ori n-a avut chef să lase trupe de garnizoană așa că a ras orașul oricum).

Comentariul tău