Sapiens – Yuval Noah Harari

Ultimul șpil în materie de inteligență între coperți din copaci morți este Yuval Noah Harari cu al lui Sapiens; o carte care ar putea fi interesantă dar mai departe de primul paragraf se pierde, posibil o lucrare mult mai monumentală decât capacitățile intelectuale ale autorului.

Știu că sunt printre puținii care au abandonat lectura; dealtfel, o carte pe care cititorii semi-profesioniști de pe Goodreads au gratulat-o cu un uimitor 4.45 (60% din cititori i-au dat nota maximă). Dacă asta nu e suficient să vă convingă de faptul că Sapiens e un fenomen, faptul că Obama și Gates au ajuns să fie citați pe copertă ar trebui să spună mai multe. Sapiens *este* o carte importantă; trebuie să o citești.

Prietenii tăi mai inteligenți au citit-o. Tot internetul a citit-o și o recomandă. E cazul să o citești și tu! Și ăsta e motivul pentru care am început lectura cărții cu o strângere de inimă: știam ce mă așteaptă.

Din păcate, Sapiens nu mi-a oferit niciun fel de surpriză. A fost ceea ce mă așteptam. Construită ca o carte centrală unui cult, introduce propriul limbaj, și îți reamintește din loc în loc că nu vorbești despre oameni, vorbești despre „Sapiens”. Încă de la început îți dă impresia că urmezi pregătirea pentru a deveni un inițiat, nu mai ești un neofit. Nu ești om, ești „Sapiens”, da?

Sapiens împinge în față două idei principale. Prima idee e că societatea umană e o ficțiune, că absolut toate chestiile pe care le facem sunt făcute pentru a întreține diverse ficțiuni. A doua, că evoluția e ceva rău, că omul este rău pentru mediu, pentru toată lumea, și că omul modern e mai hain decât absolut tot ce s-a întâmplat în acest univers.

Să le luăm în ordine. Da, se poate avea o discuție în jurul faptului că societatea umană e construită pe un strat serios de ficțiuni. Putem avea și o conversație inteligentă pe tema acestui strat ficțional, și putem într-adevăr să reducem aproape orice interacțiune inter-umană la nivel de ficțiuni. Ideea e neoriginală; ce e original la Harari este modul naiv în care explică aceste ficțiuni, demonstrând că Peugeot nu există. O fi având el ceva cu francezii.

Nu am de gând să-i demontez fracturile logice din felul în care argumentează partea cu ficțiunile – înțeleg ce a vrut să zică și până la urmă e neimportant dacă e capabil să argumenteze sau nu. În momentul în care analizezi la modul foarte superficial, într-adevăr, nu găsești elemente concrete pentru o entitate „ficțională”. Legea e ficțională, totul e ficțional. „Nothing is true, everything is permitted”. Am mai auzit undeva asta 😀

A doua idee este cea care a atras masa enormă de oameni care au luat Sapiens în brațe și au adoptat-o ca și crez în viață. Ura pentru semeni și ura de sine sunt niște idei comune care animă specia umană. Sapiens vine la fix pentru oricine caută un răspuns la dificultățile vieții. Modernitatea e de vină, evoluția e de vină, inteligența e de vină, capacitatea noastră de a face rău e de vină. E de la sine înțeles că persoanele de față nu se discută.

Este, așadar, o carte care merge pe ideea că societatea umană este cel mai rău lucru din univers, și pentru a exprima această idee în mai mult de o postare pe blog, tovarășul Harari face un ocol prin toată istoria omenirii, selectând niște informații care îi pică la fix pe argumentare, și interpretând prost acolo unde nu îi pică fix.

Dau doar un exemplu: Harari e foarte sigur că omul mezolitic – vânător-culegător – e mult mai fericit decât omul neoliticului, noul agricultor. Întreaga societate preferă agricultura în proporție covârșitoare, dar aparent ia această decizie în ciuda faptului că era mult mai fericit decât omul neolitic. În mod bizar, Harari mi-a amintit la faza asta de capitalistul vehement român care se plânge că primăria nu i-a salvat mașina de sub copacii doborâți de vijelie.

În fine, toată cartea e plină de astfel de idei, cred că fiecare paragraf are câte o idee chestionabilă, prost argumentată sau pur și simplu greșită. Și, vorba lui Ovidiu, la fiecare paragraf ar trebui pus un „[citation needed]” ca pe Wikipedia.

Sapiens este în materie de antropologie cam ce e 50 Shades of Grey pentru comunitatea BDSM – o carte foarte populară pentru cei care nu cunosc fenomenul, prost scrisă dar vândută în milioane de exemplare, prezentând niște idei foarte greșit înțelese. În fond, e tot despre sado-masochism – despre presupusul sadism al speciei umane, despre masochismul indivizilor care citesc cartea și adoptă ideile. Deci paralela e, cumva, naturală.

Am renunțat să citesc cartea în momentul în care explica cum grâul a dresat omul ca să devină cea mai populară plantă de pe planetă. Aș mai fi continuat lectura, dar am zis că dacă vreau gogomănii de același calibru intelectual avem încă cabinetul Dăncilă.

Cineva m-a abordat pe Goodreads fascinat de faptul că o carte căreia el i-a dat 5 stele a primit o stea. Când mi-a explicat că a fost puternic atins de ideea că societatea e o ficțiune, nu am putut decât să-i sugerez să citească seria Assassin’s Creed scrisă de Oliver Bowden. Împinge niște idei oarecum similare, doar că e mai bună ca ficțiune și măcar rămâi cu ceva util după (Bowden s-a documentat ceva mai serios pe perioadele istorice pe care le acoperă).

Nothing is true, everything is permitted

14 Replies to “Sapiens – Yuval Noah Harari”

  1. Adrian

    Da, Sapiens nu este o carte revolutionara. Da, Sapiens este un conglomerat de idei si concepte filozofice pe care autorul nu le explica in detaliu. Da, Sapiens este o carte care a intrat pe mana ocultei iudaico-sionista (!!!) Si este, a fost, intens promovata.
    Sapiens alaturi de Homo deus si de 21 de lectii (ar trebui sa duci lectura cartii, cartilor pana la capat) se vor a fi un semnal de alarma pentru specie, pentru evolutia acesteia.
    Nu poti sa-i bagi in aceeasi oala, ca scriitori, pe Harari si Bowden. E impotriva legilor naturii.

  2. Vlad

    Mie mi-a placut cartea, suficient de mult cat sa dau banii si pe “21 Lessons…”, care mi-a placut si mai mult. Am citit-o acum aproape 2 ani, cand la noi nu era inca asa de “la moda”, deci nu aveam niciun bias.

    Nu ma pricep la antropologie (am citit printre altele si “Blind Watchmaker” si “Guns, Germs, Steel”) dar unele idei din carte mi s-au parut de mult bun simt. Altele mi s-au parut niste rasturnari interesante de unghi de privire (cea cu cerealele care ii controleaza pe oameni) care merita dezbatute pe indelete la un pahar de vin.

    Am citit-o destul de rapid, n-am simtit nevoia sa ma imbib de ideologie sau sa-l idolatrizez pe autor. Mi-a displacut un pic excesul de political correctness dar mi s-a parut agreabil ca la sfarsit am ramas cu mai multe intrebari decat raspunsuri.

    “21 Lessons..” mi se pare mai bine argumentata si structurata. Si are citatii la (aproape) fiecare paragraph.

  3. jollyca

    Eu am citit-o din scoarta in scoarta, pentru ca imi place sa citesc hateri. Pe bune, e chiar hater cu orice – granele, carnea de pui, ce-a facut omul de 5000 de ani incoace etc. “Vai ce de rahat e omenirea si societatea moderna” zise Yuval vorbind la iphone si scriind pe un Mac.

    Pe mine m-a uimit la inceput priza la public pe care a avut-o cartea asta, dar pana la urma e normal – daca nu ai mai citit carti despre evolutia societatii asta introduce controverse, iti “da de gandit” un pic despre istoria omenirii. Este “Delikat”-ul oricarei proze moderne – sa fie controversata. Dan Brown a facut asta acum aproape 20 de ani cu “Codul lui DaVinci”? Bai, toti care mi-au recomandat cartea aia s-au jurat ca o sa-mi schimbe viata, ca contesta biblia, ca sus, ca jos. A fost misto ca actiune, nu zic nu – atata tensiune cat sa fie bine, atata mister cat sa nu fie ridicola… dar este o fictiune, nu contesta nimic.

    …dar asta se traduce la noi. “Guns, germs and steel” nu ar traduce romanii. Sau “Why nations fail”. Fmm!

    PS: Mi-am cumparat si “Homo deus” dar nu i-am dat tipla jos. Astept sa termin “Viata lui Arsenie Boca”, pun pariu ca e mult mai misto.

  4. elena

    au fost traduse amândouă – “Viruși,arme și oțel” în 2014 la editura All, iar “De ce eșuează națiunile” în 2016 la editura Litera
    a doua e foarte lămuritoare în ce ne privește …

  5. Andrei

    E cam inutil sa sublinieze ceva evident: cartea e legata de popularizarea unor idei. Inainteaza nistei idei superficial tratate, “dumbed down” pentru publicul-tinta.
    E cam acelasi lucru care face cartile de popularizare a stiintei ale lui Asimov dificil de digerat azi, in ‘era informatiei’ sau show-ul lui Bill Nye extrem de enervant: pentru ca daca ai citit cat de cat pe oricare dintre temele abordate, sunt o multime de detalii omise, o multime de directii neexplorate si oricare dintre ele poate sa intretina ideea care demonteaza concluzia. Insa daca acea idee nu face parte din dialog si ramane neexplorata, concluzia ca ramane e ca “eu, cititorul, am vazut acea idee neexplorata, un posibil calcai al lui Ahile si cred ca autorul greseste/e insuficient documentat/etc”

  6. Dorin Lazăr

    @adrian: Cred că îl interpretezi mult prea optimist; cred, mai mult ca orice, că e un mod de a face bani; cel mai probabil nu a influențat pe nimeni într-un fel, doar a încurajat auto-compătimirea și blamarea semenilor. Chestia pe care lumea nu o sesizează e că nimeni nu se consideră real parte din problemă – doar ceilalți sunt problema.

    Ai dreptate, nu pot să-l pun în aceeași oală pe Bowden și pe Harari, Bowden chiar dacă are o scriitură mai ternă rezultatul final e, în cele din urmă, măcar vag interesant. Între asasini/templieri și sapienși rămân cu asasinii vs. templierii.

    @adidelavilcea: să caut un font mai îngroșat pentru a avea un comentariu mai gros?

    @Vlad: răsturnarea aia e o chestie mișto de vorbit la un pahar de vin, dar evident că e o glumă. Animizarea unor cereale și blamarea speciei umane sub aceeași umbrelă, în același material, sunt niște infamii din punct de vedere moral. Serios, n-am o problemă cu niște lucruri punctuale, ci cu tot ce are de zis omul ăla acolo. Dacă preferi cereale animizate, sigur există ceva la Disney sau pe Cartoon Network; și poți face ce răsturnare vrei.

    @jollyca: pentru mine lipsa de metodă e eliminatorie; dacă omul era vreun Dan Puric poate că mai acceptam niște prostii de la el; dar e un PhD în istorie, nu are voie să spună tâmpenii de genul ăla.

    @andrei: El nu face popularizare; și dacă asta e popularizare la el, atunci e un falsor intelectual; omul stâlcește intenționat ideile, le manipulează pentru a-i da bine lui: omul modern e oribil, restul animalelor sunt niște gentlemeni prin comparație. E o idee care vinde. Dar nu înseamnă că pot fi de acord cu el.

  7. Vlad

    Ideea cu care am ramas eu, banala de altfel, este ca omenirea are un potential distructiv imens, pe care l-a aratat de-a lungul istoriei, uneori fara intentie. Iar goana noastra dupa consum, dupa mai mult, nu ne face neaparat mai fericiti.

    Cartea este totusi pop-science, nu trebuie sa o privim ca pe un tratat de istorie umana sau o carte de capatai a unei noi doctrine/religii. E greu sa rezumi in mod corect si echilibrat istoria intregii omeniri in cateva pagini, accesibile unui public larg.

    In “21 Lessons..” chiar Harari face un apel ca mai multi oameni de stiinta, istorici si antropologi sa scrie carti similare si sa readuca in prim-planul discutiilor situatia in care se afla omenirea si ce optiuni avem pentru viitor.

  8. Ioan Mitiu

    Mie unul cărțile de antropologie mi s-au părut tot timpul “suspecte”: miza extra-știintifică e de regulă considerată prea importantă așa încât analiza riguroasă e cel mai adesea însoțit de digresiuni ideologice. Sau pur și simplu de o predică agresivă precum în cazul cărții de față.

  9. Alex

    Doar de curiozitate, ai auzit de conceptul de growth-mindset vs fixed-mindset?
    Eu cred ca daca ne setam o idee despre o carte inainte sa o citim, cel mai probabil o sa gasim suficiente dovezi sa ne confirmam bias-ul. Daca te uiti la cum functioneaza creierul nostru, in fiecare secunda trebuie sa filtreze 99% din informatia pe care o constientizam. Ghici la ce o sa dai prioritate? Oare la ideile tale preconcepute sau la ce vrea autorul sa zica de fapt?

    Eu cand citesc o carte incerc in primul rand sa ma distantez de orice idei preconcepute sau asteptari. Le compar la final si in felul asta imi dau o sansa sa le schimb. Altfel cum vom evolua, daca nu suntem pregatiti sa ne adaptam gandirea? Sau poate crezi ca stii deja tot si nu o sa mai inveti nimic nou din nicio sursa?

    Daca asta este cazul, atunci de ce mai citesti cartile astea? Doar pentru a ne ajuta pe noi sa ne filtram ce sa citim?

    Apreciez efortul, dar mie imi place sa ma uit la partile bune cand citesc ceva. Daca m-as concentra doar pe partea negativa, cand o sa mai invat ceva nou?

    Nu zic ca trebuie sa luam totul ca atare, oricand putem (si ar trebui sa) verificam informatiile noi pe care le primim (mai ales daca sunt controverse).

    Cred ca scopul cartii nu era sa prezinte toata istoria lumii si consecintele ei. Lui William Durant i-a luat 12000+ pagini sa descrie istoria lumii, dar cati o sa-l citeasca.

    Eu vad valoare in cartea asta in faptul ca ne starneste sa stim mai mult de trecutul nostru, si sa fim mai aware de tendintele noastre interioare. Faptul ca din ce in ce mai multi oameni am inceput sa credem in aceleasi concepte, ne-a ajutat sa formam grupuri din ce in ce mai mari. O fi gresit autorul in cateva din exemplele sale? Pentru mine nu invalideaza ideile generale pe care vrea sa le prezinte. O fi carti care explica acest concept mai bine? Abia astept sa le citesc.

    Nu inteleg de ce trebuie atata atac la o simpla carte, si de ce trebuie sa cautam numai partile negative. De curiozitate, ai vreun review pozitiv la vreo carte?

  10. Dorin Lazăr

    @alex: am înțeles, e o problemă să critic o carte dacă ți-a plăcut ție, și, mai ales, sunt închis la minte, de-aia nu-mi place o carte care ți-a plăcut ție. 😛 Te-ai gândit că citind recenzia mea ai filtrat informația și ai regăsit doar ceea ce doreai tu să regăsești?

    Dacă vrei să cauți review pozitiv la o carte, caută la mine pe blog sau pe goodreads. Ia să vedem, oare am?

  11. Ioan Mitiu

    “Sapiens” nu e o carte de popularizare a științei- alea au scopul onest de a te face să citești mai departe și alte chestii pe aceleași subiecte pentru a aprofunda cele prezentate, inevitabil, pe scurt.

    Ori aici e vorba de o abordare atât de gicăcontristă încât virtual mesajul ce răzbate din fiecare pagină e de genul “restul au vrut toți să vă mintă/să ascundă ceva – doar la mine găsiți ADEVĂRUL”. 🙂

    Acesta e un mesaj de tip predică ( și una rău spre fundamentalism ) nu unul de popularizare.

Comentariul tău (dacă comentezi prima oară, comentariul va ajunge în moderare)

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Sprijină dorinlazar.ro

GDPR

Uniunea Europeană vrea să vă informez că nu vă folosesc datele personale pentru nimic. Și o fac aici.