Sezonul călătoreților

Pentru că începe sezonul călătoreților, și românii noștri află mai multe despre locuri pe unde nu au mai fost, câteva cuvinte.

Eu unul m-am cam săturat să tot aud despre cât de nasol e în România. Dacă asta e tot ce poți spune după ce ai fost într-o excursie la Brașov, Sinaia, Cluj, Constanța sau Sighișoara, atunci tu ești parte din problemă. Că pleci din haznaua ta și te duci în alta, și observi că ah, țara asta nu merge perfect.

Știm lucrurile astea.

Le știm, pentru că lucrurile astea sunt făcute de oameni ca tine. Locurile astea arată rău pentru că oameni ca tine le caută ca să se deprime sau să se dezumfle. Da, o să spui, dar am văzut și lucruri frumoase, și am pus poză cu ele pe Instagram. Bine, boss, dar mai bine nu puneai. Pentru că oamenii uită de ce călătoresc.

Răspunsul e că o călătorie e întotdeauna despre tine însuți. Și nu, o călătorie în care nu înveți nimic nu e o călătorie, e doar o mutare a unui corp dintr-o poziție în spațiu într-o altă poziție în spațiu. Nicio poză urcată pe Instagram, Facebook sau oriunde-pun-acum-copiii-cul nu poate să compenseze pentru faptul că nu ai rămas cu nimic de-acolo. Pozele alea dispar în două zile din news-feed, și viața ta rămâne la fel de goală ca până acum.

Dacă tot călătorești, fă-o pentru amintiri. Dar nu alea de luat cu telefonul, alea de povestit și re-povestit. Călătorește pentru oamenii cu care te întâlnești, pentru muzeele pe care le vezi, pentru ce înveți de la oamenii care fac lucrurile altfel decât tine.

Și știu asta pentru că am văzut weekend-ul ăsta prea multe poze cu Brașovul din care oamenii nu au înțeles nimic. Din contră, cei care au înțeles ceva nu au postat nimic, doar au ajuns în câteva tag-uri misterioase la o cârciumă din centrul Brașovului, nu pentru că le-ar fi făcut ei, ci pentru că le-au făcut prietenii pe care i-au văzut acolo.

Curtea unui bloc din Răcădău, Brașov, adevărat monument cultural care surprinde societatea românească modernă.


Comments

Sezonul călătoreților — 3 Comments

  1. cand am inceput sa calatoresc, eram tanar, 21-22 de ani, nu aveam prejudecati, eram deschis la nou si abia asteptam sa cunosc oameni si obiceiuri “altfel” de cum eram eu obisnuit.
    asta pana m-am saturat de tepe si de “ospitalitatea” romaneasca si de preturi echivalente cu europa de vest.
    da, sunt si locuri faine in romania, dar pe alea le consumi intr-o vara si dupa aia ce faci?
    apar odata la cateva luni niste superiori din astia ca tine care trag ei concluzia ca lucrurile merg prost in Romania din cauza “oamenilor ca mine”.
    si dacii credeau ca e vina lor ca e seceta de 5 ani si bagau niste sacrificii sa satisfaca zeii, doar-doar le-o da niste ploaie.
    you are onto something here fellow…

    • 1) Legat de daci, având în vedere că ei tăiau pădurea, era și vina lor.
      2) Legat de atitudinea pe care o ai; vorba cu „omul sfințește locul” rămâne, etern, în picioare.

    • La fel ca michael, şi eu am obiceiul să mă plimb prin ţară, aşa că-l înţeleg prea bine cu “ospitalitatea” românseacă. Locurile în care te simţi efectiv bine sînt excepţii, din păcate, şi crede-mă că nu sînt genul ăla de căcănar care să se plîngă din orice.

Comentariul tău