Ștersul din istorie

Prin vestul civilizat umblă acum niște idei revoluționare legate de ce trebuie păstrat din istorie și ce nu. Într-un moment de criză socială pe fond de epidemie, britanicii au început să dea jos statui în Bristol pentru că în SUA niște polițiști tratează urât populația de culoare (și să găsească reviste vechi în ele).

Mă înfioară însă reacția celor din jurul meu în legătură cu asta. Destul de relaxați oamenii – rezolvarea problemelor sociale e mai importantă ca niște statui. Dacă stai să te gândești un pic din confortul secolului XXI lucrurile stau destul de simplu. Nu avem nevoie de rasiști; vrem să învățăm despre istoria celor care au suferit. Zi-mi despre femei, zi-mi despre sclavia țiganilor, că astea sunt lucrurile cu adevărat importante, care sunt mereu ignorate.

Doar că am niște vești proaste pentru voi. Sunt pe mai multe planuri așa că, ca de obicei, fac un apel la răbdarea voastră.

Prima e că nu există nicio restituție posibilă pentru crime făcute acum sute de ani. Oamenii ăia au murit, nu mai există. Există rezultatele lucrurilor pe care le-au lăsat în urmă, că sunt chestiuni care țin de educație sau de sclavie, da, există niște dezechilibre sociale sau materiale rămase în urmă, singurul lucru pe care îl putem face nu e să egalizăm șansele în secolul XVIII, că nu mai putem face asta. Tot ce putem să facem e să le oferim tuturor aceleași șanse acum, astăzi, și să-i tratăm la fel indiferent de rasă, credințe, etc. Lucru pentru care statul de drept este garant în mare parte a lumii civilizate, inclusiv în SUA sau Marea Britanie.

Al doilea lucru e că rasismul e o problemă complexă, și se manifestă în cele mai neașteptate locuri. Ghandi a fost rasist, rasismul a fost o componentă aproape obligatorie gândirii secolului XIX, așa că e acolo la toți marii gânditori de pe-acolo, într-o formă sau alta. Rasismul e încă prezent în discursul public și în mișcări precum Black Lives Matter, care sunt rasiste „by the book” (da, nu doar „dreapta rasistă” e rasistă). Nu există un rasism „justificat” și unul „nejustificat”. Există doar rasism.

Ștergerea din istorie a lucrurilor neconvenabile nu e o soluție. Nu putem să-l ștergem pe Ghandi, nu putem să ștergem tot secolul XIX, pentru că din el avem rădăcinile societății în care trăim acum. Ca români ar fi trebuit să înțelegem mult mai bine că încercarea de a falsifica istoria nu aduce nimic bun; că e mult mai important să înțelegem adevărul, ce s-a întâmplat, cum gândeau oamenii ăia.

Și nici editarea selectivă a istorie nu e mai bună. Un exemplu de editare selectivă e explicarea rasismului comercianților de sclavi britanici, dar ignorarea faptului că Imperiul e de fapt cea mai importantă forță de luptă contra problemei. Că comerțul ăla de sclavi se face cumpărând sclavi din țările africane, că europenii nu se duceau să strângă oameni cu arcanul. Că majoritatea sclavilor care ajung în SUA de-a lungul timpului sunt vânduți de africani. Cele două sunt discutate în izolare, cu mult accent pe opresiunea din SUA, cu mai puțin accent pe ce se întâmpla în Africa. Așa că facem tăieturile alea, nu discutăm de unde vin sclavii că e complicat. Nici nu discutăm că protestanții s-au bătut să încheie practica sclaviei, lucru pe care l-au impus tiranic și asupra statelor africane.

Ștergere din istorie sau editare selectivă face și BLM acum, face și Al Qaeda când aruncă în aer Palmyra, asta dacă vreți o reducere ad Hitlerum decentă. De-asta mi-a făcut mare plăcere să-l aud pe Macron vorbind cu fermitate despre faptul că „nu distrugem nicio statuie, nu ștergem pe nimeni din istorie”. Asta e singura atitudine corectă pe care o poți avea în ceea ce privește trecutul. Cât despre rasism, la fel, există o singură atitudine corectă în acest secol. Și aia nu e să ne inventăm noi motive de segregare prin mișcări violente.


6 Replies to “Ștersul din istorie”

  1. Gabriel Iacob

    Statuile lui Lenin si Stalin au fost date jos, dar tot invatam despre ei si faptele lor. Eu zic ca prin ceva asemanator trec si acum americanii, doar cu o latenta de cateva sute de ani.
    Caderi de statui si redenumiri de strazi s-au intamplat des in istorie; Nu e nimic iesit din comun.

  2. varucu

    Uitandu-ma la BBC la tot felul de stiri, nu am putut sa nu observ interviurile cu sefii politiei din diverse state (nu mai stiu exact cate la numar), insa, vreo 6 dintre ei fiind de origine afro-americana. Despre ce rasism vorbim aici? Si da, blm si wlm sau ylm… whatever. Cand l-au impuscat pe politistul ala negru, nu s-a revoltat nimeni pentru ca era politist. S-a umplut lumea asta de lepre, iar idiotii le canta-n struna. Stii ce mi se pare ciudat? Ca rasistii aia “adevarati”, skinheadsii si alte lighioane de genul, stau in izolare acum, nu ies sa le crape capul astora care darama statui. Imi pare cumva ca atat timp cat exista un conflict, nu conteaza de care parte, “lumea” e fericita!

  3. Dorin Lazăr

    E greu de înțeles din fundul Europei de Est cum arată conflictul din SUA. De-asta în general nu mă bag pe problema aia – am părerea mea, dar în general o cam țin pentru mine.

  4. DanielV

    Macron nu vrea să dea jos statui. Ok, de acord cu poziția lui, dar ignoră complet faptul că majoritatea covârșitoare a statuilor din Franța sunt de la final de sec. XVIII sau sec. XIX. De ce? Pentru că Revoluția Franceză a avut grijă să dea jos tot. Așadar Republica Franceză a șters istoria regalității, apoi președintele respectivei republici spune că nu vrea să dea jos nici o statuie a republicii pe care o reprezintă.
    Parcă arată un pic diferit declarația lui pusă în contextul ăsta, nu?

Comentariul tău (dacă comentezi prima oară, comentariul va ajunge în moderare)

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Sprijină dorinlazar.ro

GDPR

Uniunea Europeană vrea să vă informez că nu vă folosesc datele personale pentru nimic. Și o fac aici.