Știința a fost servită

16

MTv/Viacom (via Ars Technica)

Acuzam mai demult oamenii de știință că devin niște unelte de manipulare a maselor. Le-am chestionat obiectivitatea în ceea ce privește încălzirea globală cauzată de oameni, considerînd că “cauzată de oameni” este de fapt o particulă politizată care simplifică cercetarea științifică și elimină studiul real al cauzelor și efectelor proceselor termice din atmosferă. Evident, oamenii care mă citesc preferă să considere că sunt ‘denier’ al datelor științifice, pe cînd eu pun semne de întrebare asupra metodei și asupra scopurilor politice, dar m-am obișnuit.

Astăzi, un exemplu de cum funcționează știința în anul 2014. Acum o săptămînă niște cercetători de la Universitatea din Indiana și Universitatea din Utah au dat publicității un studiu conform căruia prezența reality show-urilor în care adolescente minore au copii induce în spectatori ideea că viața de minoră însărcinată e de invidiat. Detaliile studiului sunt pe Ars Technica, de unde am și preluat poza.

Oricum, ideea e că de fapt aceste reality show-uri încurajează fetele de 15-16 ani să facă copii, să practice sex neprotejat, etc. etc. etc. Studiu științific sprijinit de cercetători de la două universități, care, evident, se dovedește cît se poate de greșit o săptămînă mai tîrziu.

Pentru că o săptămînă mai tîrziu a apărut un nou studiu, de această dată făcut sub autoritatea Universităților Wellesley și a celei din Maryland, care dovedește că reality show-urile au contribuit (decisiv, zic eu, pentru a adăuga condimente la știința de doi lei) la scăderea masivă a sarcinilor la fetele minore.

Este exact genul de știință de tabloid de care m-am săturat. Genul acesta de studiu este aberant pentru că și știu sau bănuiesc ce se întîmplă: studiile au fost create încă de la început cu un anumit scop în minte. Dacă primul studiu dorea să demonstreze că fetele de 16 ani sunt mult mai relaxate în ceea ce privește sarcina la vîrsta aceea, al doilea își dorea să demonstreze contrariul, și iată cum balonul e rotund, și victoria aparține celui care și-o dorește cel mai tare.

Pentru că pînă la urmă e vorba de audiență. Eu dacă vreau să vorbesc cu părinții unei fete de 14 ani, folosind primul studiu pot să le induc o panică morală care îi va face să îi nege accesul la ceea ce (conform celui de-al doilea studiu) ar putea-o salva de la o sarcină prematură. Sau, dacă vorbesc unor posibili părinți care nu sunt siguri că vor să facă copii ca la 14 ani să se trezească cu fata însărcinată, le pot arăta că e ok: doar lăsați-o să se uite la MTv, totul se va rezolva de la sine.

De-asta mi-e frică de oamenii de știință politizați. Ei pot demonstra orice pentru a-și justifica banii primiți; în fond, depinde de cum pui datele în perspectivă. Pentru că metoda științifică e maleabilă cînd vine vorba de scopuri politice.

Comments

Știința a fost servită — 13 Comments

  1. Le-am chestionat obiectivitatea în ceea ce privește încălzirea globală cauzată de oameni, considerînd că “cauzată de oameni” este de fapt o particulă politizată care simplifică cercetarea științifică și elimină studiul real al cauzelor și efectelor proceselor termice din atmosferă. Evident, oamenii care mă citesc preferă să considere că sunt ‘denier’ al datelor științifice, pe cînd eu pun semne de întrebare asupra metodei și asupra scopurilor politice, dar m-am obișnuit.

    De fapt, te-ai obișnuit să te amăgești singur.

    1) Cel puțin în ultimul articol pe tema asta nu ai pus semne de întrebare asupra metodei (nu ai zis ceva de genul „de ce au folosit testul statistic nu știu care că nu e bun pentru situația asta din cauză că blah blah”), ci ai afirmat că datele sunt false fără să aduci nimic în sprijinul acelei afirmații.
    2) Nu știu ce înțelegi tu prin „denier al datelor”, dar ce am zis eu nu e că ai atacat datele (chestie cu care aș fi perfect de acord) ci că pur și simplu nici nu te-au interesat datele.

    • Noroc că ești vigilent. Postarea se încheia cu o discuție despre chestia asta, dar am preferat să o șterg fix ca să nu-mi mai pierd vremea aiurea în discuții unde nu am acces la materia primă și la toate informațiile.

      Te referi la postarea asta: http://dorinlazar.ro/zapada-egipt/ ? Pentru că evident nu am spus ce zici tu, și pentru că dacă te referi la comentarii, de obicei ce iese din schimbul de comentarii pe care îl avem poate fi împins înainte și de lehamite de a mai vorbi în contradictoriu pe niște chestii mărunte sau care nu au legătură cu ce postez, dialoguri care explodează prea des și degeaba.

    • Cu alte cuvinte, mi se pare că ai timp prea mult să mă judeci, fără să realizezi că dacă vii la fiecare chestie să mă contrazici e posibil la un moment dat să nu îmi mai dau interesul să argumentez riguros ce am de zis.

    • Sincer, pe mine nu mă deranjează când cineva mă contrazice. Dacă are dreptate îmi însușesc punctul lui de vedere, iar dacă n-are dreptate îi zic de ce n-are dreptate. A nu avea dreptate nu este nicio tragedie și nu este ceva de „judecat”. Încăpățânarea însă… aia e altă poveste.

      Dar pentru că „vigilența” mea deranjează o să te slăbesc. Vorba ta, ia timp prea mult oricum.

    • Problema e că un dialog cu tine e în felul următor. Eu scriu despre rațe germanice, tu îmi răspunzi despre triburile germanice, eu despre Imperiul Roman, tu despre faptul că mă refer nu neapărat la rădăcina latină a Imperiului roman, ci la faptul că Rhin-ul curge din Germania, eu mă enervez, tu îmi dovedești că sunt prost că nu știu că Rhin-ul curge în Germania.

      Și eu scriam despre rațe. Care poate nici măcar nu erau din Germania.

      M-ai văzut să mă supăr pe tine foarte tare la comentariile despre vim? Ți s-a părut că te acuz că ai preconcepții în materie de ceea ce gîndesc, așa cum te acuz aici? Nu cumva mă judeci incorect, și am tot dreptul să mă supăr?

    • Dorin, tu în articolele astea tratezi n subiecte. De exemplu în articolul ăsta ai băgat fitilul cu încălzirea globală și apoi ai scris despre ce voiai să scrii de fapt. Sau în alt articol ai scris că ateismul este o religie într-un context care se referea la altceva. Sau într-un alt articol ai scris că nu există niciun motiv pentru care ai vrea să înveți Vim în contextul unui articol în care te refereai la cultul pentru editoare „vechi” și transmiterea acestui cult începătorilor.

      Eu când vreau să te contrazic te contrazic pe unul din acele subiecte. De ce? Pentru că:
      1) Ăla este subiectul cu care nu sunt de acord. Poate sunt de acord cu mesajul articolului în general, dar nu simt nevoia să zic la fiecare articol „da, sunt de acord cu articolul ăsta”, sau „sunt de acord cu 97% din cuvintele din acest articol, dar nu cu aceste 5 cuvinte”.
      2) Nu mă interesează tot articolul. Don’t take it the wrong way, dar nu mă interesează tot ce scrii tu. Nu mă interesează ce merite crezi tu că are creștinismul, dar se întâmplă să mă intereseze subiectul ateism-religie.
      3) Dacă ar fi să comentez pe tot articolul (inclusiv pe chestiile cu care sunt de acord sau chestiile care nu mă interesează) ar trebui probabil să scriu un comentariu mai lung decât articolul.
      4) E suficient de greu de ținut discuția pe făgaș și în condițiile în care discuți despre un singur subiect. Dacă discuți de mai multe chestii unrelated în același timp o să iasă o mare invălmășeală, mai ales pe sistemul ăsta de comentarii pe blog.

    • Hmm. Ok, să revenim la articolul ăsta, și mai exact la introducere. Restul chestiilor nu au ce căuta aici. De la #4 încolo, întrebările sunt retorice, și aș prefera să nu le dai răspuns, ci să le accepți ca fiind punctul meu de vedere. Nici tu nu ai argumente la acele întrebări, și orice sursă de date mi-ai da e tainted. E la fel cum aș cere unui redactor de la Critic Atac să îmi explice efectele economice ale unei măsuri de dreapta. Nu o să am o opinie obiectivă de la el.

      1) Să înțeleg că te deranjează că spun că oamenii mă consideră ‘denier’ al datelor. Poate nu m-am referit la tine.
      2) Ceea ce am scris acolo e corect. Poate nu m-am referit la tine.
      3) Din prima ai afirmat că mă amăgesc singur. Apoi ai continuat: “ai afirmat că datele sunt false fără să aduci nimic în sprijinul acelei afirmații.” Din păcate, dacă te uiți pe postarea respectivă, tu ai fost foarte virulent din prima și ai afirmat că susțin că datele sunt false, etc. etc. etc.
      4) Și datele sunt false. Pentru că se măsoară ceva ce nu poate fi măsurat, pentru că nu avem un sistem de referință cu care să măsurăm. Nu știm cum ar arăta o planetă fără oameni și una cu.
      5) După cum observi, problema pe care o am eu e cu elementul alogen ‘om’ care distruge mediul. Ori suntem și noi parte din el, ca și vitele care sunt responsabile pentru nu-mai-știu-ce-procent din emisiile de metan. Pentru care se măsoară omul ca și sursă, apropos.
      6) Îmi ceri să argumentez, dar nu o ceri într-un mod calm, în care chiar să simt dorința de a avea un dialog, ci o faci agresiv, agresînd la un moment dat și alți cititori. Nici tu nu vii cu dovezi – vii de pe piedestalul lui “am dreptate”, uitînd că ceea ce denunț nu e corectitudinea datelor din rapoartele IPCC de exemplu, ci interpretarea lor.
      7) Și dacă e să argumentez datele din rapoartele IPCC: circulă două seturi de date, unul în care 1998 a fost un vîrf de temperatură, altul în care 2005 sau 2007 a fost un vîrf (cred că 2007). Păi unde e știința?
      8) Climate changes: compared to what? What expectations do we have for normality? How the heck do we know normality? Nu prea se obosesc să pună treaba în context. De obicei, evoluția temperaturii e arătată în funcție de un baseline, +0.0 grade celsius. Ce anume a pus acel baseline acolo? De ce acel baseline nu e mai sus? Cum determini din gheața arctică sau antarctică ce temperaturi au fost înainte dacă apa de deasupra s-a topit și s-a dus în ocean?

    • 1, 2) Nu m-am deranjat nimic și nici n-am plecat automat de la premisa că te-ai referit la mine. Am vorbit despre poziția mea („[…]dar ce am zis eu nu e că[…]”) pentru simplul motiv că nu sunt purtătorul de cuvânt al altora să știu ce motivație au avut ei.
      3) Am afirmat argumentat că te amăgești singur. Și dacă te uiți la comentariile din articolul ăla o să observi că primul meu comentariu a venit după afirmația ta că informațiile sunt clar false. Deci nu am spus asta așa, din burtă.

      Datele măsoară temperatura și temperatura poate fi măsurată bine-mersi. Dacă ai probleme cu interpretarea, mă aștept să zici care-i problema. Faptul că cineva are o anumită afiliație politică nu atinge cu nimic corectitudinea datelor sau a interpretării (ăsta e un ad hominem clasic). Revenind, tu nu ai studiat nici datele, nici motivația interpretării. De unde știu? Pentru că ai venit cu dume gen „da, a nins în Egipt și de aici au tras concluzia ridicolă că se schimbă clima” (da, știu că n-ai zis exact cuvintele astea; ăsta a fost mesajul). Dar ei nu au tras concluzia DOAR pe baza acelui fapt. Asta ar fi, într-adevăr, ridicol. Mă acuzi că sunt agresiv, dar nu știu care este standardul tău de agresivitate. Te asigur că sunt foarte calm și senin când scriu comentariile astea. Mă acuzi că nu aduc dovezi, dar nu am niciun motiv să aduc, pentru că nu fac nicio afirmație legată de subiect. N-am afirmat că oamenii de știință au dreptate. Am afirmat doar că tu nu aduci dovezi și asta se observă cu ochiul liber. Referitor la seturile de date: știința nu descrie un adevăr absolut. Ce descrie este înțelegerea noastră curentă a acelui adevăr. Știința își schimbă mereu părerea, dar ăsta nu este un lucru rău, dimpotrivă. Nu cred că ecologiștii sunt foarte preocupați de „normalitate”. Sunt în schimb preocupați de menținerea speciei umane și a biodiversității actuale care ar fi afectate de o schimbare semnificativă a temperaturii, indiferent ce înțelegi tu prin „normalitate”.

    • Știi care e farmecul disputelor pe care le am cu diverși oameni? Că fiecare, individual, are o cu totul altă părere și o altă înțelegere a ceea ce am zis eu acolo. Nereferindu-se la tine primul paragraf, această discuție nu-și are rostul.

      Ți-am zis că restul sunt retorice, și nu îți voi răspunde. După atîta vreme de citit blogul ăsta tu ai niște preconcepții tare ciudate despre ce cred eu și despre ce afirm eu fără să afirm, de fapt. Uneori nici nu ai habar la ce mă refer, și afirmi că am zis așa și pe dincolo despre cîte vreo temă favorită de-a ta. Cum ziceam, nu are sens să discutăm mai departe.

    • Mă bucur că găsești comentariile mele fermecătoare. 😀 Eu, ca individ, am exotica părere că se poate discuta și atunci când persoanele care discută nu sunt implicate în mod direct în subiectul discuției.

      Cât despre restul, aș vrea să te cred pe cuvânt că am probleme de înțelegere. Dar am eu fixația asta că-mi trebuie dovezi. Și tu ai, se pare, fixația că dovezile nu sunt necesare. Parte din farmec. 🙂

      Probabil că nu are sens să discutăm. De altfel și eu ziceam asta mai sus.

    • Eu prefer ca discuțiile să fie pe subiectul pe care l-am abordat mai sus, nu centrate în jurul efortului de a mă corecta pe mine ca ființă gînditoare. O opinie exprimată despre subiect e mai bună decît încercarea de a mă corecta. Și cred că aș fi mai receptiv și la critici în cazul acela.

  2. troll-ul din mine zice ca unii au prea mult timp la dispozitie 🙂 va invidiez…