Surogate

Tocmai am văzut Surogate – filmul nou cu Bruce Willis în care, în mod ciudat, nu mai salvează tot universul. Mai mult, Bruce Willis nici măcar nu e de partea celor buni. Sau, nu mi-e clar, în zilele astea diferența dintre bine și rău e foarte ciudată.

Surogate este un film ciudat făcut după un comic book, născut cu cyberpunk-ul anilor 80 în minte. Are toate șansele să devină un film cult, a la Bladerunner. E suficient de prost cît să fie bun, și e suficient de bun cît să fie clișeu. Are scene de acțiune, counter care e întrerupt la 01 secunde, cîteva idei interesante, oameni de știință nebuni și, evident, pe Bruce Willis.

Surogatele sunt roboți controlați de oameni (cam ca în RPG-uri) prin care toți ajung să-și trăiască viața – adopția masivă a surogatelor a făcut să se creeze o tabără de retrograzi human-only care sunt conduși de un profet care e și el, la rîndul lui, controlat de omul de știință dement.

Willis descoperă că există o armă care omoară controlorii (meatbags) prin surogate și află că tocmai omul de știință nebun care a inventat surogatele s-a pus să le distrugă, și evident, Willis rezolvă tot.

La sfîrșit avem satisfacția că toți roboții mor, că oamenii nu mor, și o scenă de angoasă totală în care oamenii (meat bags) încep să iasă pe stradă în pijamale. Dar atenție, nu e în  linie cu politica partidului – lumea perfectă este înlocuită de lumea imperfectă, conservatoare (yeah, it’s all politics these days).

Și acum, înapoi la surogatele noastre.

Sprijină dorinlazar.ro

GDPR

Uniunea Europeană vrea să vă informez că nu vă folosesc datele personale pentru nimic. Și o fac aici.