Cele mai mari taxe ale diferitelor biserici

Nelegat de subiect, vorbeam cu Ovidiu zilele trecute și îmi povestea de ce chestii mișto știu să facă cei de la Apple. Îi știți, cei care în aceeași săptămână în care au ajuns să valoreze 2 trilioane de dolari cerea 30% din cât face o aplicație care dă gratuit hosting pentru bloguri. Sunt lucruri mișto ce știu să facă ăștia de la Apple, poți să înregistrezi chestii în timp ce faci diverse pe desktop, să le trimiți prin aplicația lor de messaging, poți să scrii de mână și să-ți trimită scrisul de mână, chestii de genul ăsta, foarte frumos integrate.

În fine, discuția m-a inspirat, și în dimineața asta am început să caut niște informație. Așa că mai jos, o listă a taxelor diferitelor biserici de pe întreg mapamondul:

• În Danemarca, municipalitățile percep o taxă pentru biserică de 0.7% din venituri, în medie. Taxa e voluntară, poți să ceri să nu fii taxat dacă nu ești parte din denominația luterană-evanghelică a Bisericii Daneze, sau ești liber-cugetător, sau prost dar ateu. În total undeva la 1 miliard de euro anual.
• În Austria, orice grup religios poate colecta o taxă de 1.1%, deși doar Biserica Catolică profită acum de treaba asta. Taxa a fost instituită de un băiat pe care îl cheamă Adolf Hitler, fără nici o legă…ăăă…ăăă… ăla e. Da, e o taxă instituită de Adolf Hitler. Biserica catolică strânge prin taxe în Austria cam 460 de milioane de euro anual.
• În Italia plătești de voie, de nevoie, 0.8% din venituri.
• Islanda îți ia undeva la 5€/lună pentru biserică.
• Biserica Suediei colectează undeva la 2% din veniturile membrilor.
• Germanii dau undeva la 8-9% din impozitele pe venit, și se strâng vreo 9 miliarde de euro anual. E destul de complicat regimul de taxare, dar atenție, e vorba de 8-9% din impozitul pe venit, nu din venit.
• În România era planificat ca cultele să primească 141 milioane de lei în 2019, la care se mai adaugă salarizarea personalului clerical cu 643 milioane de lei. Deci vreo 784 de milioane de lei la un buget de 199.5 miliarde de lei, asta face undeva sub 0.5% din PIB (deși nu înțeleg sigur cum e chestia cu salarizarea personalului clerical)¹.
• În Turcia, Președenția Problemelor Religioase lua în 2012 2.5 miliarde de dolari. Nu știu cât înseamnă asta din bugetul lor, dar pare mult.
• Zakatul este unul din cei cinci stâlpi ai Islamului. Zakat înseamnă „purificator” (dar nu de aer), și reprezintă, în mod tradițional, a patruzecea parte din venituri. 2.5% care să meargă spre milostenie. Nu cunosc suficient de bine problema, iarăși, lucrurile sunt complexe, mi-e neclar dacă toți locuitorii din statele islamice sunt obligați să o plătească, sau doar musulmanii „asumați”. În plus, nu o să vorbesc de jizya, taxa de protecție pe care musulmanii o percep ne-musulmanilor, pentru că statele civilizate cu fond islamic nu o mai cer, chiar dacă ea e prescrisă de Coran.
• Food Panda ia comision între 13% și 25% din fiecare comandă livrată.
• Uber ia 25% din toate cursele pe care le intermediază.
• Apple cere 30% din orice vânzare faci prin Apple Store sau aplicații care rulează pe iPhone/iPad/ai-de-capul-tău.

Și da, tot articolul ăsta e scris ca să fac mișto de cele trei religii ateiste care au umplut Facebook-ul meu în ultimii câțiva ani. Livrarea de mâncare, Uber și Apple. Aș scrie ceva și despre ING, dar au avut și ei o zi fără să le pice rețeaua, deci e ok.