Și totuși, diacritice

Zilele astea îmi scanez colecția de muzică și o fac FLAC-uri să o urc în Google Play, și e totul ok când e vorba de CD-urile cu muzică de-afară. Nimic nu mai e ok când e vorba de muzică românească, unde se văd metehnele românilor în materie de ordine și disciplină în ceea ce privește tehnoredactarea și nu numai.

În primul, casele de discuri nu-și urcă datele în bazele de date precum MusicBrainz sau freedb. Lipsesc informațiile pe care în mod normal le-ai găsi în astfel de locuri, precum anul de producție sau artiștii care au colaborat pe piese (“feat.”). Chestia asta nu e unică, la fel nu găsești edituri să-și introducă cărțile în Goodreads, că le e lene™ și că ce contează word-of-mouth în materie de cărți, nu? Casele de discuri însă insistă să-și facă materialul cât mai puțin disponibil, și artiștii români nu prea sunt înregistrați în chestii precum Google Play – cum recunosc CD-urile cu muzica românească în Google Play? Păi simplu, nu au poza sau logo-ul artistului.

Bun, dar să lăsăm asta. Cetățenii care au contribuit informațiile în bazele de date de muzică sunt mai groaznici decât casele de discuri. Devine nesărată gluma aia cu HiQ care cântă Gâsca mea nu poate să stea liniștită. Ideea e simplă: românii, de felul lor, scriu ca niște copii tembeli. Printre chestiile deranjante:

  • Fără diacritice. Și serios, contează.
  • Fiecare cuvânt începe cu majusculă. Ceea ce deranjează vizibil.
  • Toate textele scrise cu majuscule
  • Informații incomplete
  • Trei înregistrări identice, care diferă doar printr-un câmp relevant, dar la fel de prost tehnoredactate.

Îmi amintește foarte mult de români chestia asta. “Las-o bă că merge și-așa”, sau, mai bine zis, “Las-O Ba Ca Merge Si-Asa”. Jenant, penibil.

Revin, de ce e relevant? E un aspect a ceea ce acceptăm zilnic în viața noastră, lucruri făcute prost, aproximativ, după ureche, nu am ști să deosebim calitatea și corectitudine de mizerie și fals. În tot ce facem, de la ce ingurgităm până la ce recomandăm altora.

Da, rigurozitatea are rolul ei – și există și o stare de spirit care acompaniază ideea asta, o stare de spirit care se transmite în jurul nostru. Dacă facem ceva ar trebui să facem lucrurile corect și temeinic, sau să nu mai facem deloc dacă nu suntem în stare. Mai bine mă lași pe mine să-mi introduc piesele când le scanez, decât să mi le dai scrise prost și să mă bazez pe munca ta proastă. La fel cu orice altceva – decât să faci o muncă de mântuială mai bine mă lipsesc. Nu de alta, dar de-aia e România o țară nasoală (și ăsta e singurul motiv, serios), pentru că oamenii se mulțumesc cu treabă făcută prost și fac treaba prost la rândul lor, pentru că nu au modele de excelență. Evident că în momentul în care aduni lucrurile îți ies lucrurile nasoale la suprafață, chestiile care nu-ți convin, dar întrebarea mea e: tu ai făcut ceva diferit în viața ta? Ai făcut ceva “excelent”, ai dat celor din jur lucruri de calitate?

Răspunsul e, prea des, nu.

Vorbind de diacritice, da, am observat și eu gluma de la rotld cu diacriticele. De-asta dorinlazăr.ro funcționează aproape corect acum, dar încă nu mi-e foarte util. Da, e un business prost și da, nu o să fie folosibil prea curând. Nu ajută la nimic faptul că am dorinlazăr.ro, dar poate că pe viitor o să fac ceva diferit acolo. Vedem, e vreme.

 

Comments

Și totuși, diacritice — 5 Comments

  1. Cel mai simplu este să redirectezi traficul de pe dorinlazar.ro la dorinlazăr.ro.

    La momentul actual dorinlazar.ro are rangul 3 la google, iar dorinlazăr.ro are rangul 0. Dat fiind că este un singur sait cu o redirectare primește și dorinlazăr.ro rangul 3.

    Apache și nginx oferă un modul – mod_rewrite – care face această redirectare automat.

    În plus nu ar strica un articol tehnic pe tema asta 😉

  2. Pingback: Krossfire's Blog » Orfelinatul cuvintelor