Trag linie

Da, azi e 5 noiembrie. Mîine e 6 noiembrie. Cei care ţineţi măcar un pic la mine ştiţi despre ce e vorba. Cei care nu mă iubiţi, dar ştiţi ce e pe 6 noiembrie… No comment.

M-am achitat de promisiuni?  Haide să le vedem:

I should stop mourning for myself ” – Check. Era o mare problemă atunci, recunosc, şi mă bucur că s-a întîmplat această masivă schimbare. Practic am trecut de stadiul de plîngăcios la ce sunt acum, şi nu-mi pare rău. 1-0.

I should not expect help from the outside. ” – Check. Cred că pînă una alta merg bine. 2-0.

I should write” – aş fi vrut să fie un ‘check’ din tot sufletul. Dar nu e, sunt nemulţumit de cît am scris anul acesta.2.5-0.5

I should try to do my best in any field I can” – îmi iau un punct pentru idioţenia de a cere aşa ceva. Şi îmi dau un punct pentru că am ‘încercat’. bleah. 2.5-0.5

I should not close myself up only because some people stepped on me” – asta e stupidă şi e înclusă în prima. Deh, eram dat peste cap atunci.

2.5 – 0.5 şi o groază de bullshit patetic scris despre mine însumi.

A fost chiar aşa de bun scorul precum pare? Pendulez între da şi nu. În fond cea mai mare problemă a fost scrisul, faptul că nu am scris suficient, dar … este aceasta cea mai mare problemă? Anul trecut mi-am propus ceea ce ar fi trebuit să îmi propun? Poate nu am greşit cu dorinţele mele prea modeste?

De data aceasta sunt victima propriului succes. Pentru că nu speram să-mi fie atît de bine anul acesta. Mă întrebi de ce a fost ‘cel mai bun an’ dintre cei pe care i-am contorizat? Sunt mai multe motive. Dar cel mai important este găsirea acelui cuvînt cheie aplicat realmente în viaţa mea. Şi pentru asta, momentul perfect pentru a descrie acest moment este starea de bine şi de echilibru pe care am resimţit-o în momentul în care m-am întors de la Cluj. Acel drum pe tren şi acel moment de linişte (fucked up cu beatitudine după aceea, dar chiar şi un moment a fost suficient) au fost definitorii pentru anul acesta.  Şi în acel moment mi-am găsit echilibrul.

Ce s-a mai întîmplat? S-au mai întîmplat multe. Raluca, Polonia, Depeche Mode, Germania, Vama, Arad, Timişoara, Cluj, Ploaia peste Ahreim, Kadaon, şi un început de NaNoWriMo. Mai sunt? La prima vedere nu.

Ce-a mers rău? Din nou nu am avut grijă de sănătatea mea, cu seriozitate. Acum mă simt greu, intoxicat, dar măcar caut căi alternative. Promisiuni pentru la anul? Mîine.

Comments

Trag linie — 3 Comments

  1. iti admir pasii bifati
    cu atat mai mult, pasii cu minus
    pentru tupeu, memorie si bucuria de a constata plusurile si minusurile unui an.
    ah, si pentru “Cine s-a mai intamplat” 🙂

    la si mai bine.
    sa ne traiesti.

  2. Ahhh eu n-am reusit niciodata sa ma tin de liste, lucrurile se ‘intamplau’ doar. Si lista ta mi-a adus aminte cam de ce incercam eu printr-a 9-a (“I should not close myself up only because some people stepped on me” suna a eu)

    banuiesc ca ai auzit de 43things.com de asemenea 😀

  3. Ştiu, şi dacă ţin bine minte, de la tine îl ştiu, de la lista ta de 43 care nu erau chiar 43 de item-uri 😉 Nici eu nu m-am prea ţinut de liste. Eu doar le pun undeva, şi văd dacă se întîmplă 🙂 E frumos să-ţi pregăteşti viitorul. Eu cred că trasul liniei e o chestie mentală. Propunerile pe care mi le fac sunt, dacă vrei, o pregătire pentru ce va veni 😉