Tras linii şi alte asemenea

Trag o linie peste încă un an. Multe schimbări – ceea ce înseamnă că nu am murit ca om, pentru că în anul în care o să zic că nu s-a mai schimbat nimic şi totul e ca acum un an înseamnă că pot să merg să predau buletinul să încasez certificatul de deces.

Nu toate lucrurile au mers în direcţia pe care am vrut-o pentru mine. Aş fi vrut să scriu în Nanowrimo anul trecut – însă din păcate nu mi-a ieşit pasenţa. A fost doar un semnal pentru cît de sărac a fost anul acesta pentru scriitor.

Dar s-au întîmplat multe alte lucruri: Cel mai important, Ralu a venit în Braşov. Şi odată cu venirea ei aici lucrurile au început să evolueze în direcţii pe care mi le-am dorit de multă vreme. M-am mai echilibrat, m-am mai maturizat… dar la lucrurile acestea nu pot să comentez cu obiectivitate.

Apoi, şcoala. Oficial, din vara asta sunt master in computer science. La sfîrşitul facultăţii am fost un om eliberat – efortul a fost titanic, şi fără ajutorul Ralucăi nu aş fi putut să-l duc la capăt. Am fost de multe ori pe punctul de a renunţa, dar în cele din urmă am învăţat enorm din experienţa aceasta. Am învăţat că trebuie să continui să învăţ. Că pot face nişte lucruri mari cu o doză de efort considerabil, dar cel mai important e să termin proiecte. Am învăţat că ar fi bine să-mi propun proiecte realizabile, şi să le duc la capăt. Că omul multilateral dezvoltat e o aberaţie şi că încercarea mea de a merge în prea multe direcţii mi-a dăunat. Că un lucru nu e considerat ca ‘făcut’ pînă nu e gata; o lecţie aparent simplistă, dar foarte importantă.

Cu munca v-am mai povestit; a fost refuzul celor de la google, aproape vindicativ după doi ani de aşteptări, a fost experienţa Microsoft care mi-a pus în faţă o alegere destul de dificilă… Şi apoi marea încercare care mă aşteaptă pînă la sfîrşitul anului. Dar dacă am mai învăţat ceva a fost să nu mă laud cu lucrurile care nu sunt gata, aşa că voi aştepta momentul potrivit pentru această treabă.

Mai sunt lucruri pe care le-am învăţat. Am învăţat cum pot slăbi 12 kilograme în două luni fără să-mi pierd echilibrul (şi aici iarăşi n-aş fi reuşit fără Ralu). Am învăţat despre faptul că singurul mod în care te poţi smulge din depresie e să renunţi la egoism, că depresia e egoism, şi că singura cale de ieşire e să iubeşti pe cineva, altcineva decît propria persoană. Şi să iubeşti o dimineaţă însorită.

Am mai învăţat multe şi de la Jazz. Being a pet owner changes the way you think about yourself and life.

În rest, am renunţat la televizor, am jucat Guild Wars cu Raul şi cu Teo, şi am citit. În ritm de melc, dar am citit, şi o să citesc din ce în ce mai mult.

Au fost momente care m-au încercat şi ne-au încercat din greu. Dar am trecut peste ele, şi am învăţat multe… aşa că nu mi-e ruşine să zic că a trecut un an.

Comments

Tras linii şi alte asemenea — 6 Comments

  1. Păi simplu. Am mîncat cît mai puţini carbohidraţi. Asta înseamnă tot ce sunt cereale şi zaharuri, în principiu.
    Ce mai rămîne? Păi… carne de pui, carne de porc cît mai slabă, fără grăsime, grătare multe, lactatele sunt ok de obicei (iaurt/lapte bătut, fermentate = bune).
    Numărul de carbohidraţi pe care l-am impus zilnic a fost de 50g/zi. Ce a însemnat pentru mine a fost să vînez informaţiile de carbohidraţi/glucide de pe etichete.
    Evident, fără Ralu n-aş fi rezistat să fac, aşa că ai nevoie de mult mult ajutor 😉

  2. Well. Succes la menţinere, că aia e problema. 🙂

    (signed: the ever optimistic)

  3. Menţin deja de 3 luni, nu am anunţat mai repede tocmai ca să văd cum mă menţin.
    Următorul pas de slăbire începe, şi sper să mai dau 10 kg jos pînă la sfîrşitul lui ianuarie.
    Dacă vrei îţi povestesc mai în detaliu cum am făcut, cred că o să te ajute 🙂 Ştii ID-ul meu de messenger.