Un plan pe 20 de ani pentru România

[articolul a fost scris înainte să aflu că Iohannis a promis că urmărește cu atenție problema planului de țară]

România are o mare problemă. Cu nătângul de serviciu, Iohannis, la cârmă, României îi lipsește o viziune de viitor. Suntem ca elevii de liceu care, în clasa a XII-a, aleg ASE-ul ca facultate pentru că „e de viitor”, deși văd foarte clar că viitorul ASE-iștilor este cel mult la firmele de distribuție de chipsuri și snack-uri la magazinele de la țară.

Așa că România, dacă nu vrea să devină acel tânăr debusolat care se plânge pe Facebook și e prostit de toți, ar trebui să aibă un plan de viitor. În momentul acesta nimeni nu ar ști care e acela. În anii ‘90 s-a stabilit planul: partener NATO, membru al UE. Oamenii din ‘90 și-au făcut treaba, ultimul fiind Băsescu cu întărirea relațiilor cu UE și NATO. Doar că planul acesta nu mai e suficient. Așa că, pentru că tot vin alegerile, propun eu câteva puncte pentru un plan de viitor.

IT-ul – industrie strategică

Fără IT, România ar fi trecut deja prin câteva crize economice serioase – însă din anii ‘90 până în 2016 IT-ul a adus mai multă bunăstare decât orice altă industrie, inclusiv industria constructoare de mașini (aka Dacia). E ușor să intri în IT, dovadă că mulți oameni se hrănesc din domenii adiacente IT-ului – și nu rar vezi oameni care au terminat litere sau psihologie lucrând ca tester în companii IT. IT-ul în România însă nu are o strategie – în afară de o scutire de taxe pentru IT-iști (care duce procentul de taxe încasat pe un angajat în IT de la 48% la 32%)  nu există nimic care să arate că statul român e profund interesat ca acest domeniu să funcționeze cum trebuie. IT-ul în România e o întâmplare cauzată de faptul că suntem aproape de Germania și funcționează în ciuda eforturilor parlamentarilor României.

România independentă energetic

Deși nu pare, orice țară din lume ar trebui să-și pregătească o strategie pentru dezvoltare în zona de producție de energie. Ca să funcționăm ca țară va trebui să nu depindem de toanele rușilor dacă ne dau gaz sau nu. Viitorul va funcționa pe curent electric, și va trebui să ne pregătim pentru abandonarea combustibilului fosil. Se discută foarte mult despre renewable energy, și poate ar trebui să ne băgăm în această conversație. Și eu, personal, nu dau înapoi de la energia nucleară, în ciuda faptului că Germania a făcut suicid energetic renunțând la centralele nucleare.

Cea mai importantă forță militară din zonă

Singurul mod în care România poate supraviețui ca jucător în Europa centrală și de est ar fi să devenim o forță reală din punct de vedere militar. Avem nevoie să creștem o flotă militară reală în Marea Neagră, noi, România, și să ne-o asumăm ca atare. Avem nevoie de o strategie concretă de apărare a teritoriului României, pentru că experiența anterioară a arătat că suntem incapabili să apărăm flancul estic((da, vorbesc de 1944, rușii au trecut prin dispozitivele defensive ale României ca prin brânză)). „Si vis pacem, para bellum”. România a făcut pași importanți în direcția dezvoltării unei armate profesioniste, acum trebuie să o susținem cu mai mult decât vorbe.

Agricultura ca direcție strategică

România are de hrănit 20 de milioane de oameni și nu reușim să o facem decât cu importuri. Avem terenurile, dar nu avem o idee foarte clară de cum să le exploatăm. Deocamdată agricultura e folosită doar pentru a da tunuri. Ar trebui cu adevărat sprijinită de către statul român – dar nu cu subvenții, ci cu sprijin tehnologic. Centrele de cercetare în domeniul agriculturii, destul de dezvoltate pe vremea comuniștilor, disperați după crearea unui falanster, ar trebui regândite, și ar trebui sprijinite din nou pentru a ajuta agricultorii.

O Românie curată și ecologică

Ecologiștii români au dureri în fund de patrimoniul natural românesc, de-asta în loc să vedem plângeri reale, penale, la adresa celor care taie pădurile în prostie, găsim cel mult câte-o plângere rușinoasă pe la un colț de Facebook. Nu e suficient, nu ajunge să ne plângem de trailere cu copaci tăiați, ci ar trebui să vedem ce anume putem face pentru refacerea pădurilor, și nu numai. Oricum, când mă refer la ecologie mă refer la mult mai mult – la curățenia aerului de respirat. Românii trebuie să caute soluții serioase în domeniul ăsta dacă nu vrem să vedem din ce în ce mai des viituri cu deșeuri.

Ar mai fi câteva puncte, dar pentru început, cele enumerate ajung. Întrebați-i pe candidații la parlamentul României care sunt direcțiile lor strategice. Dacă direcția lor strategică e „votez ce îmi zice Dragnea, Blaga sau Gorghiu”, ar trebui să vă mai gândiți de câteva ori. Vin alegerile, votați cu cap.