Unde se dezvoltă criminalitatea

communismMă gîndeam la domnul Ponta, care mi se pare cel mai fascinant animal politic la momentul acesta, un fel de Băsescu la care mai adăugăm și puterea executivă (adică ce urlau comuniștii acum un an că e TB). Uneori e tovarăș, uneori e domn, azi e domn pentru că face o elegantă afirmație: “susţine în totalitate acţiunile organelor statului privind aplicarea legii, dar că nu vrea să vadă zeci sau sute de poliţişti care dau năvală în şcoli, arătând că poliţiştii trebuie să combată crima organizată sau contrabandiştii“.

Bine, tovarășe (uite, iar e tovarăș) dar crima organizată începe de acolo. De la chestii gen Bolintineanu. De la doctorii care discriminează în funcție de șpagă. De la Adrian Năstase, sper-că-e-mîndru-acum-Traian-Băsescu. De la primul ministru al României care se bagă în activitatea justiției, deși, ca fost procuror, știe foarte bine că nu e treaba lui să se bage acolo.

Da, ce s-a întîmplat la Bolintineanu este infracționalitate organizată, domnule Ponta, iar dumneavoastră sunteți un pic vinovat de protejarea infractorilor. Pentru că ultima oară cînd am verificat, să dai șpagă la profesori era o infracțiune, nu?

Comments

Unde se dezvoltă criminalitatea — 12 Comments

  1. Spaga la profesori este la de fel de grava ca retinerea fara mandat a o suta de duzi. Avem totusi o Constitutie de respectat. Nu cred ca ai dreptate la a doua parte. eu ma mir ca s-a implicat ca de obicei inchid ochii.

    • 1) Mandat a existat și există și 2) nu e treaba primului ministru să pună la îndoială existența sau inexistența mandatului, ci a celor implicați.

  2. In discutia academica, sistemele de justitie se impart intre “Roman Law” si “Custom Law” (de tip Englezesc, un pic hibride, bla bla.

    Cred ca trebuie sa adaugam un nou tip de sistem de justitie, cel de tip Murphy, unde legile si aparatul de justitie functioneaza doar impotriva ta.

  3. ti-a trecut prin cap ca derapaje din astea poate nu tin neaparat de influenta politica ci mai degraba e semn de amatorism?
    eu ii suspectez ca nu-i duce mintea.
    iti recomand o “cura” de sector public, o sa iti pui mainile in cap si o s-o iei la fuga.

    • Dacă erau alții, era vorba de amatorism. Dar pe Ponta nu îl acuz de amatorism; e unul din puținii care nu sunt niște diletanți pe-acolo. Sigur, face greșeli. Dar intervenția respectivă nu e o greșeală, și mă aștept să văd mai multe astfel de intervenții din partea lui.

    • acum mai e si alta realitate crunta: sa gestionezi un angrenaj administrativ care sta la baza unei tari de dimensiunea Romaniei e o provocare grea de constientizat.
      incearca sa faci o paralela intre un aparat administrativ de cateva sute de mii de bugetari si un concern privat de aceeasi dimensiune. ai vrea ca primii sa fie eficienti ca cei din urma, insa daca incepi acum sa analizezi diferentele nu te opresti nici maine din scris…
      nu il apar pe Ponta, insa greselile astea sunt relativ uzuale. problema e ca ne legam la infinit de orice derapaj, oricat ar fi el de mic, in loc sa ne concentram energia pe alte aspecte.
      dam mereu exemplul Germaniei. daca ai trai acolo o vreme, ai ramane perplex cat de identica e lumea lor politica cu a noastra. incepand de la coruptie, ineficienta si pana la plagiat.
      problema e in mentalitatea colectiva, iar din acest punct de vedere noi suntem diferiti (nu neaparat in urma).
      blocul vestic are eficienta in sange, cel estic, sincer, nu stiu ce are in sange…
      complicat…

    • Există însă niște diferențe între Germania și România. Acolo multe lucruri funcționează și funcționează binișor, și mai există și oameni care își dau demisii de onoare, pe cînd în România te sfidează în față.

      Sunt sigur că România e o provocare. Foarte sigur. Asta nu înseamnă că un aparat pe care îl cunoștea foarte bine, justiția, trebuia influențată. Astfel de chestii nu sunt scăpări, sunt obișnuințe.

    • nu sunt demisii de onoare, ci mai degraba unele sub presiune publica si apoi politica. da’ aici asa le percepem, pentru ca si noi stim despre nemti cam tot atat cat stiu ei despre noi. iti mai aduci aminte de discutia cu manipularea?
      repet: daca ai trai macar un an pe acolo, ti-ai schimba parerea. poate nu radical, dar oricum substantial…
      si hai sa nu ne rezumam numai la ei, se aplica multor tari vestice.
      revin la performanta: neamtul, decat sa care o piatra de moara la gat, se descotoroseste imediat de “problema”. apoi isi vede mai departe de viata. la noi, politicienii formeaza cu toti o gasca, care ziua se porcaiesc intre ei in vazul lumii, seara merg la pahar si pun tara la cale pe ascuns. cine crede ca nu e asa, sufera de naivitate cronica. parerea mea! de aceea nu imi pun baza in politicieni, indiferent de apartenenta.
      cum ziceam, una din chei este eficienta. ea se traduce in performanta. mentalitatea noastra nu e potrivita pentru performanta. de aia trebuie alterata…