Veganii politicii

Spectrul politic din România, dar nu numai, se împarte în foarte multe categorii. Departe de o dihotomie dreapta-stânga, spectrul politic e împărțit în amețiți, năuci, zevzeci, hoți, adormiți și partide neparlamentare. La care se mai adaugă extremiștii, moderații, centriștii de stânga și dreapta, centriștii de centru, centriștii radicali1)la cererea directă a fanilor, susținătorii a ceva vag legat de gay într-o direcție sau alta, niște ceva cu drepturile femeilor. Însă oamenii permanent nemulțumiți care îți împing soluții nepractice, lipsite de gust și care în momentul în care îți explodează în față se uită la tine și zic că e vina ta că nu ai aplicat bine, ei bine, veganii politicii sunt nimeni alții decât libertarienii. Sunt oamenii care sunt foarte siguri că ei au soluția, care îți aruncă mai multe argumente de ordin moral care în realitate duc la boală psihică. Și soluția e, tot timpul, un stat mai mic.

Desigur, e o idee care are niște merite; dar argumentele sunt cel mai des construite în jurul unor imagini idealizate în legătură cu capacitatea umanității de a trăi în armonie și bună înțelegere. Ca și palier moral, libertarienii sunt pe același lungime de undă cu comuniștii; comuniștii înșiși susțin că viața e posibilă fără existența unui stat2)șoc, oroare, cum? și-atunci cum îți explici Ceaușescu?. Libertarienii sunt de fapt niște comuniști care cred că societatea va fi guvernată de puterea contractului, în care oamenii vor primi nu după nevoi ci după puteri. Practic, „de la fiecare după puteri, pentru fiecare după puteri”. Fiecare pentru el. Diferența față de anarhie e neclară, aparent va exista în statul libertarian un stat minimal care să vină și să le bată obrazul oamenilor dacă sunt nasoi.

Fantezia economică a libertarienilor e satul de ștrumfi în care, în loc să fie comuniști, toți au câte-un mic atelier. Sigur, libertarienii nu au soluții pentru problemele reale ale omenirii, gen ce se întâmplă dacă îți arde casa și tu cazi într-un șanț cu piciorul rupt? Aș putea spune ce se întâmplă mai încolo, dar ăsta e punctul meu favorit – cum libertarienii sunt veganii politicii, sunt destul de sigur că o să vină să urle că au ei soluții pentru toate.

Diferența reală între libertarieni și marxiști e că libertarienii n-au un nume foarte solid pe care să-l vânture; ar putea fi Mises, dar el e cu liberalismul clasic, în plus, problema majoră e că libertarienii se bazează foarte mult pe libertatea individuală deci nu poți găsi doi care să aibă aceleași idei despre aceleași lucruri. În loc să-i contrezi pe ideile lor, cel mai bine e să-i încurajezi; vei vedea că nu suportă să fii de acord cu ei pentru că asta le reduce lor libertatea individuală de a fi deosebiți de alții.

Ca anti-vaccinismul, veganismul și comunismul, libertarianismul se clasează la boli psihice cu transmitere prin TCP/IP. Dacă ai un telefon conectat la Internet ești expus, dacă ai un calculator sau un smart Tv ești expus. Feriți-vă de bolile astea: vaccinați-vă, mâncați carne (se aplică și pentru veganism și pentru comunism) și dați un leu unui cerșetor. Libertarianul de lângă voi va face spume la gură, dar e un prim pas înspre vindecare.

 

NOTES   [ + ]

1. la cererea directă a fanilor
2. șoc, oroare, cum? și-atunci cum îți explici Ceaușescu?

9 Replies to “Veganii politicii”

  1. Alex Mihaileanu

    Corectur[ la bucata asta:

    Sigur, libertarienii nu au soluții pentru problemele reale ale omenirii, gen ce se întâmplă dacă îți arde casa și tu cazi într-un șanț cu piciorul rupt?

    Au solutie, se numeste “asigurare privata. Asigurare privata de viata, asigurare privata de sanatate, asigurare privata de casa etc. Bine, daca nu ai bani sa le platesti, nu-i nmic, vor exista spitale private cu policlinici finantate de oameni cu bani care fac acte de caritate etc. No joke, chiar am avut discutia asta.

    PS: Stiu, n-am diacritice, sint pe Windows, damn it.

  2. krossfire

    Libertarianismul e imposibil, la fel ca si comunismul. Evident ca niciunul nu functioneaza pentru ca ambele uita sa ia in calcul faptul ca vorbim despre umanitate, nu despre niste omuleti ideali generati de un calculator. Comunismul degenereaza invariabil in dictatura, pe cand libertarianismul s-ar dizolva in feudalism (pentru ca intotdeauna vor exista oameni care “pot” mai mult decat altii si care ”prin puterile” lor vor ajunge in varful statului aluia descentralizat).

  3. Dorin Lazăr

    @Alex: când zic că omului i-a ars casa, spun de fapt că și-a pierdut toate documentele și contractele pe care le-a încheiat. Am avut și eu discuția asta, și n-a dus nicăieri bine; te înțeleg cu ce zici, dar o condiție pentru a putea respecta contractul e să ai la-ndemână contractul tot timpul.

    Încrederea în oameni care fac acte de caritate mi-a slăbit foarte puternic în ultimii zece ani, când m-am uitat la ce s-a întâmplat cu o Românie cert mai bogată, dar mult mai slabă spiritual.

  4. Alex Mihaileanu

    @krossfire: libertarianismul a triumfat in feudalism si imediat dupa, chiar pina pe la inceputul secolului trecut. East India Company e cel mai bun exemplu – companie privata cu armata privata etc. Perioada aia, in Anglia, e insasi definitia libertarianismului.

  5. Mitiu Ioan

    @Dorin In treacat fie spus premisa respectarii universale, aproape mistice, a contractului nu e singulara doar in lebertariansim. Inclusiv doctrina mainstream principala, bazata pe teoria lui Rawls, sufera de aceeasi problema… 😉

  6. Mitiu Ioan

    @Alex Mihaileanu:

    In exteriorul Regatului Unit da, “pe insula” insa nu. Ghildele si breslele erau atotputernice pe segmentele lor. Iar Banca Angliei avea o politica a dobanzilor extrem de restrictiva ( si cei care nu o respectau puteau ajunge, la propriu, in aceeasi oala cu falsificatorii de bani 😉 ).

  7. sin

    Teoria cu libertarianismul e sa nu mai fie statul dadaca pentru oameni si fiecare sa se descurce prin porpriile puteri intr-un mediu concurential.

    Nu trebuie sa dea statul spitale, cazare (locuinte sociale si de serviciu si de ce-or mai da), scoli, gradinite, universitati, ajutoare sociale, ajutoare de tot felul de rahaturi inventate si alte cele.

    Trebuie sa se limiteze doar sa se asigure ca jocul e cinstit, atata tot.

    Numai asa poti te poti ridica din mediocritate, stiind ca daca nu tragi, mori de foame si nu se uita nimeni la tine.

  8. Vasile

    @sin Teoria e cel puțin năstrușnică, fiindcă accentul cade pe ‘nu trebuie să dea statul’. Well, caz în care nu trebuie să ia statul decât pentru a se asigura că jocul e cinstit, right? Dar cine, la un moment dat, dorește ca jocul să fie cinstit? Cel care profită în urma ‘necinstirii’ jocului sau cel care rămâne în fundul gol (retoric, desigur)? Și atunci, cine calcă strâmb e în măsură să finanțeze statul, în timp cel defavorizat, nu. Guess what happens.

Comentariul tău

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Sprijină dorinlazar.ro

GDPR

Uniunea Europeană vrea să vă informez că nu vă folosesc datele personale pentru nimic. Și o fac aici.