Versuri de care să ne ofensăm

Internetul s-a cam șifonat când Delia a început să cânte despre beție și despre alte lucruri care se mai întâmplă în viața reală. Probabil oamenii nu sunt obișnuiți să audă alți oameni cântând despre probleme reale și, cumva, toată lumea se așteaptă să ne identificăm cu versurile pieselor pe care le ascultăm.

De exemplu, după mintea interneților ofensați de versurile Deliei, prietena mea ar trebui să se simtă ofensată la rândul ei pentru că îmi place „Babe, I’m gonna leave you” (Iubito, te voi părăsi), sau că am ascultat pe repeat „The thrill is gone” (Emoția a dispărut). Ok, suntem pe Internet, am dat banii pe abonamentul la net ca să nu trebuiască să mai gândim deci e ok să ne ofensăm la fiecare chestie pe care o auzim și nu o înțelegem. În plus, abonamentul la internet vine cu un permis de ipocrizie pe termen nelimitat, deci e ok.

De exemplu, anul trecut lumea nu a părut foarte ofensată cântând „Habits” de Tove-Lo, superhitul anului trecut. Prima strofă din piesa respectivă sună așa: „Mănânc cina în vană / Apoi merg în cluburi cu dansuri erotice / Și mă uit la oameni urâți care se excită / Chestia asta nu mă deranjează / Dacă e ceva, mă face nerăbdătoare / Da, am fost prin zonă și am văzut tot”. Refrenul spune „Trebuie să rămân drogată ca să nu îmi mai amintesc de tine”. Aceiași oameni care obiectează azi la piesa Deliei nu aveau nimic de zis la adresa piesei Habits.

Hai să zicem că era în engleză, și nu a priceput lumea. Franceză, poate? Indila – Dernier Danse, o piesă superbă care tot anul trecut ne-a umplut radiourile. Despre ce e piesa? Despre o sinucigașă care, din cauză că și-a pierdut iubitul, se aruncă de la etaj. E un exemplu mai bun decât cel al Deliei? Ah, voi ce credeați că înseamnă „j’envole, vole vole vole”? Nu știați că înseamnă „zbor, zbor, zbor”? tsk tsk tsk Ce credeați că înseamnă „ultimul dans”?

Oamenii de pe Internet care au dat într-o panică morală teribilă sunt ipocriți până la ceruri și-napoi. Dar nu ne miră, mai ales când ne gândim că în 90% din piesele românești cuvântul dragoste se traduce prin sex, spus „dragoste” ca să fie ok pentru radio. Muzica populară românească e plină de secvențe explicite, la care ar trebui să ne ofensăm. Tineri care se „iubesc”, sau oameni care cântă despre beție: „Bun îi vinul ghiurghiuliu/Cules toamna pân’ târziu / Mai pe brumă, mai pe-omăt / Mult mai beu și nu mă-mbăt/ M-am jurat că n-oi mai be/Dar eu nu mă pot ține”.

Alcoolul și tristețea sunt asociate în majoritatea pieselor pe care dansează toată lumea asta ofensată la petreceri. Ce e periculos la piesa asta a Deliei este că ritmul nu e de dans, pentru că dacă era de dans era ok, nimeni nu stătea să asculte ce zicea fata acolo. Cui îi pasă că Benone Sinulescu cânta „Lăsați-mă să beau vin/C-am la inimă venin/Lăsați-mă să beau bere/C-am la inimă durere”? Se putea dansa pe piesa aia și e ok. Chiar și Valahia cu „Femeia e femeie, bărbatul e bărbat/Cu puțină băutură se ajunge drept în pat” sunt ok, din motive care ne sunt neclare. Cargo, cu „Ploaia” lor, zic că „Supărat sunt Doamne iar / Stau în cârciumă să-mi ’nec amarul/ Beau și te aștept până la zi”.  Piesa asta e acceptabilă pentru că e un tip, și cui îi pasă de un tip care bea? Lasă-l pe prost să se distrugă!

Hai să vedem ce alte hituri mai avem: „Taxi” de What’s up, în care băiatul spune că „Nu pot sta aici unde-am fost doi, și-acum doar eu / Prefer s-o iau din club în club de parcă-i vreun turneu”. În videoclip, băiatul care își spune What’s up e clar turmentat, dar era cumva implicit înțeles că omul era beat de nefericire, nu trebuie să o spună direct în versuri. Ca să nu mai spun că nimeni nu s-a ofensat la versul „Nimeni altcineva n-are o iubire așa de mare ca a ta”, șoptit de Corina lui Dorian Popa, după ce i-a zis că „Te fac o faptă bună, acum, sub clar de lună/ Pe aceeași bancă de acum o săptămână”.

Am mai explicat că suntem nație de ofensați, dar e foarte evident că lumea nu înțelege nevoia de postură în actul artistic. Că Delia nu s-o fi apucat să comunice cu mama ei prin melodii, de parcă e Eminem cu sechele. Că Delia a abordat o postură, nimic mai mult – e ca și cum ne-am aștepta ca un halterofil să meargă doar în costum de baie pe stradă sau o balerină să meargă doar pe poante până la Alimentară. În mintea oamenilor care critică actul fără să-l înțeleagă, Delia îndeamnă la alcoolizarea națiunii pentru că prietenul ei s-a dat la alta. Realitatea e că ea doar a pus în scenă o stare, nimic mai mult.

Că nu mergi la teatru cu gândul să te îmbeți doar pentru că există un „cetățean turmentat”. Sau dacă personajele principale sunt niște oameni dintr-un azil de nebuni, ca în Colonelul și păsările, nu înseamnă că tu trebuie să adopți postura respectivă. Și dacă Romeo și Julieta se sinucid din dragoste asta nu înseamnă că trebuie toată lumea să o facă. Din contră, exemplele negative sunt acolo ca să nu le adopți, ca să înțelegi consecințele. Nu trebuie să empatizezi cu personajul pe care îl joacă Delia, ci să-l înțelegi și să reacționezi la el. Să știi să nu faci la fel. Așa că hai să ne scuturăm de imaturitatea asta a noastră ca nație, că ne-au desenzitivizat de tot comuniștii. Nici nu e de mirare că suntem niște oameni imunzi, neutri, lipsiți de adâncime.

Hai să punem mâna pe-o carte, să mai citim, să mai diversificăm un pic trăirile noastre, că suntem închistați în universul nostru strâmt și credem că tot universul se învârte în jurul nostru. Hai să ne liniștim, și să vedem că dacă ceva nu ne place putem pur și simplu să ignorăm, și să trecem mai departe. Și hai să nu transformăm piesa Deliei într-un motiv de panică morală, pentru că nu am auzit să ne panicăm atât de tare când băieții zic în piese că își beau mințile. Hai să ne maturizăm.

În loc de încheiere, câteva versuri pentru ofensarea completă:

Armata e în strada
E pericol mare
Dă cu tunu-n muncitoare
Dar Rodica e-n picioare

Cine-a zis ca n-avem istorie?
Cine-a zis ca n-avem memorie?
Rodica e dovada
S-o jupuim și s-o facem drapel!